Cum să numeri în binar
Pînă una alta, în discuția StarTalk alăturată Neil deGrasse Tyson și comicul Chuck Nice învață din nou să numere, dar de data asta în sistemul binar.
Cum să numeri în binar Read More »
Pînă una alta, în discuția StarTalk alăturată Neil deGrasse Tyson și comicul Chuck Nice învață din nou să numere, dar de data asta în sistemul binar.
Cum să numeri în binar Read More »
În discuția StarTalk alăturată Neil deGrasse Tyson și comicul co-gazdă Chuck Nice discută despre poluarea luminoasă, efectele ei și motivele de îngrojorare ale astronomilor în ce-o privește.
Neil deGrasse Tyson explică poluarea luminoasă Read More »
În prezentarea alăturată Jonathan de la Institutul de Anatomie Umană (un laborator privat din orașul Salt Lake, SUA) discută despre anatomia țesutului osos, măduva oaselor și producerea celulelor sanguine.
Cum te ține măduva osoasă în viață Read More »
Pe baza informațiilor cunoscute pînă acum unii au lucrat la crearea unei simulări a impactului asteroidului și a perioadei imediat următoare… iar rezultatul poate fi observat în prezentarea alăturată. E suficient de interesantă pentru a o urmări pînă la capăt.
Primele minute ale dezastrului care a dus la dispariția dinozaurilor Read More »
Parte a procesului de reciclare paiele din plastic sînt pe cale să fie înlocuite cu paie reutilizabile din bambus. Avantaje: le poți folosi de ceva mai multe ori decît cele din plastic, sînt biodegrabile și sînt ceva mai greu de înghițit decît cele artificiale.
Cum se fac paiele reutilizabile din bambus Read More »
Percepția noastră e diferită, unică pentru fiecare persoană în parte, iar testul petelor de cerneală îi poate ajuta pe pshilogi să afle mai multe despre ea.
Testul petelor de cerneală (testul Rorschach) Read More »
Pînă la urmă, a compara între ele vaccinurile pentru covid-19 e ca și cum ai spune că telefoanele Samsung sînt mai bune decît cele produse de Apple (iPhone). Sau invers.
Un vaccin (Pfizer/BioNTech și Moderna) este mai bun decît celălalt Read More »
Pentru început ai nevoie de o cană cu lapte (pe care o încălzești, dar nu o fierbi) și cîteva lingurițe de oțet. Le amesteci bine și apoi strecori lichidul rezultat într-un alt recipient. Ce-ți rămîne în sită este plasticul pe care-l folosești mai departe: îl zdrobești pentru a fi uniform, îl lași să se usuce
Cum faci mase plastice din lapte și oțet Read More »
Ce faci cînd ai prea mult timp la dispoziție, cîteva flacoane goale pe care ai vrea să le arunci și cîțiva litri de azot lichid? Păi… dacă te deranjează vecinii și vrei să le întorci serviciul poți să le arunci peste gard pet-urile pe jumătate pline cu azot lichid. Adică cam ca și-n filmulețul alăturat.
Bombardament cu azot lichid Read More »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=bt7tzEzEg5o] Dacă v-aţi întrebat pînă acum care e diferenţa dintre cacao, cocoa şi ciocolată şi încă n-aţi găsit un răspuns satisfăcător, ei bine, nu e prea mare. Cacao şi cocoa este practic acelaşi lucru, deşi procesul de rafinare a ei a variat în timp: seminţele produse de arborele de cacao care după uscare se macină
Ştiinţa ciocolatei Read More »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=WjISYWVHoew] Zilele trecute am descoperit cu surprindere că portocala face parte dintre lucrurile pe care le poţi arde prin casă dacă eşti piroman. Filmuleţul alăturat îţi arată cum poţi transforma o portocală într-un mini-aruncător de flăcări. Nu te aştepta la ceva extraordinar, dar e suficient de interesant pentru a experimenta asta acasă.
Cum să transformi o portocală într-un aruncător de flăcări Read More »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=nGfeJ3bRLcc] Dacă tot sînt la modă filme precum Gravity (şi unii le consideră ca fiind de succes), sau indienii apucă să trimită prima lor navă spaţiaţă pe Marte, haideţi să vedeţi sau să revedeţi cîteva dintre chestiile care se întîmplă în absenţa gravitaţiei.
Ce se întîmplă în absenţa gravitaţiei Read More »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YH08iDj2yic] Probabil aţi auzit de armele astea de la jocurile de calculator sau de prin filme… sînt destul de comune printre armele viitorului (sau, cel puţin, printre prototipurile mai mult sau mai puţin secrete ale armelor moderne). Chiar şi filmul Eraser cu Arnold Schwaerzenegger le-a folosit, o variantă modificată pentru a putea fi folosită de
Cum să construieşti o armă cu şină (railgun) Read More »
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=ia8CKDIur3s] În funcţie de experimentul pe care vrei să-l pui în practică vei avea nevoie de cîteva ouă şi borcane cu oţet (vei obţine nişte mingi interesante şi de unică folosinţă), o bucată de săpun şi un cuptor cu microunde, apă cu coloranţi şi o plantă, ulei de gătit, apă şi coloranţi alimentari, etc, etc.
Experimente ştiinţifice pe care le poţi face acasă Read More »
Ideea folosirii de material viu într-un domeniul care, cel puţin pînă acum, a aparţinut în întregime lumii anorganice, iar elemente precim siliciul şi cuprul (dar nu numai) au făcut “legea” nu e deloc nouă: eu o ştiu de cîţiva ani buni, iar scenariştii şi regizorii de filme şi seriale ştiinţifico-fantastice au folosit-o de mai multe
Stiinta: Folosirea ADN-ului ca sistem de stocare a datelor Read More »
Nu de puţine ori pînă acum am auzit că unora (prieteni sau cunoştinţe) le era sau le este frică de ace. Mai precis: de acele siringilor care sînt folosite în cazul injecţiilor. Motivele sînt diverse, variind de la simpla neplăcere a unui obiect ce-ţi pătrunde prin piele pînă la o adevărată fobie, dar pînă acum
Stiinta: Seringa fara ac care injecteaza pulberi Read More »
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=Cd9cBlvfjow] The Milky Way and Andromeda galaxy are on a collision course: in about 3 billion years from now the two galaxies will collide. Then over a span of 1 billion years or so after a very complex gravitational dance, they will merge to form an giant elliptical galaxy. That’s why the collision period is
Science: What will happen when the Andromeda galaxy and the Milky Way collide Read More »
Smaraldele sînt varietatea pietrelor preţioase verzi ale mineralului beril (Be3Al2(SiO3)6) şi sînt identice cu alte tipuri de beril cu excepţia conţinului de crom şi (uneori) vanadiu: cromul este acela care le dă smaraldelor culoarea verde strălucitoare. Duritatea (rezistenţa la spargere) a smaraldelor este clasată la destul de mucă. Beriliul are o rezistenţă de 7,5-8 din 10
Stiinta: De ce sint smaraldele verzi Read More »
Emeralds are the green gem variety of the mineral beryl (Be3Al2(SiO3)6) and they are identical to other types of beryl except for their chromium and (sometimes) vanadium content: it is the chromium that gives emeralds their bright green color. The toughness (resistance to breaking) of emeralds is classified as generally poor: the Beryl has a hardness of
Science: Why are emeralds green Read More »
Cuvîntul diamant provine din cuvîntul adamas din greaca antică şi înseamnă de nespart. În mineralogoie diamantul este o alotropie de carbon – atomii de carbon sînt aranjaţi într-o structură cristalină cubică direcţionate spre centru numită reţea de diamant. Singurul motiv pentru care diamantele pot fi tăiate în forme extraordinare este structura cristalină care crează linii de
Stiinta: Ce procese terestre creaza diamantele Read More »
Locatia: https://dan-marius.ro/diverse/Solstitiul_de_vara_2011/MjU2MA==/ În cazul în care mai trebuie să vă aducă cineva aminte, azi este cea mai lungă zi a anului. Noaptea aceasta va fi cea mai scurtă din an, aşa că folosiţi-o cum trebuie. 21 iunie 2011, ziua solstiţiului de vară. Începe vara astronomică, iar ziua va scădea constant pînă la solstiţiul de iarnă, în
Solstitiul de vara 2011 Read More »
Se spune că pînă la urmă sistemul ăsta solar s-ar putea să aibă 9 planete şi nu 8, chiar dacă Pluto a fost redus la stadiul de planetoid. Motivul este o planetă bine ascunsă în norul Oort, adică o sferă cu raza de un an lumină format din milioane de obiecte planetare de mici dimensiuni
Planeta gigant Tyche Read More »
Astronomii au anunţat că a fost descoperită o planetă asemănătoare Terrei care ar putea întreţine viaţa aşa cum o cunoaştem noi. Sistemul solar se află la constelaţia Balanţei la 20 de ani lumină de sistemul nostru solar, steaua a fost denumită GJ 581 şi este este o pitică roşie. Dintre cele 6 planete care compun
GJ 581g, o planeta asemanatoare Terrei Read More »