13 mai. Adică ziua de azi. O fi zi cu ghinion sau plină de succese (da: succese, în ciuda vocabularului limitat şi schimonosit al Ebei), încă nu ştiu. În primul rînd pentru că este doar la început, în al doilea rînd pentru că nu-s deloc superstiţios.
Oricum, încep ziua cu un articol care poate fi încadrat cu o uşurinţă remarcabilă în categoria Absurdistanului românesc, dar nu am să fac asta pentru că cel care a comis-o este mai întîi preot şi apoi absurd. Cel puţin pe moment. Nu ştiu cum este el de obicei, şi nici nu doresc să aflu.
Conform Mediafax (articolul este aici), patriarhia româna a scos ieri un comunicat care spune, printre altele, asta: “De aceea, tocmai pentru a depăşi atît criza morală şi spirituală, cît şi pe cea financiar-economică actuală, considerăm că trebuie continuate lucrările la bisericile aflate în construcţie, chiar dacă ritmul de execuţie va fi mai lent. În plus, continuarea lucrărilor de construire a bisericilor, ca şi începerea construirii altora, asigură noi locuri de muncă şi combate individualismul prin cultivarea spiritului comunitar de solidaritate socială”.
Dacă ar fi să iau doar citatul anterior aş spune că totul este în regulă, iar comunicatul este, cel puţin în aparenţă, raţional. Dar citatul anterior este probabil singura urmă de raţiune din comunicat, pentru că el conţine şi asta: “Considerăm înşelătoare opinia conform căreia trebuie făcute economii, inclusiv prin sistarea lucrărilor la lăcaşurile de cult aflate în construcţie, deoarece prin edificarea unui lăcaş de cult se întăreşte solidaritatea şi cooperarea dintre credincioşi, inclusiv întărirea vieţii spirituale, care permite oamenilor să depăşească orice fel de criză, fără să se autodemoleze, ajungînd la deznădejde sau la dezumanizare. În eventualitatea întreruperii lucrărilor deja începute sau a amînării începerii construirii de noi biserici deja proiectate există riscul deteriorării rapide a construcţiei aflate în curs de execuţie, precum şi a materialelor de construcţie achiziţionate”.
Toată vorbăraia asta se poate rezuma simplu la ceva de genul “dă-i naibii pe ceilalţi, mie să-mi fie bine”. BOR-ul îşi urmăreşte în primul rînd propriile interese şi abia apoi, dacă se mai poate, şi pe al oamenilor. Tot comunicatul lor este o înşelătorie care să îi convingă pe oameni să le dea tot mai mulţi bani ca să-şi pună în practică proiectele. Spun asta pentru că, intenţionat sau nu, ei fac o greşeală fundamentală: biserica nu înseamnă absolut nimic fără oamenii care să coordoneze activitatea. Practic, nu biserica în sine (clădirea) îi aduce pe oameni în biserică, ci oamenii îi aduc pe oameni în biserică.
Soluţia BOR pentru actuala criză financiar-economică este foarte simplă: ei consideră că aceasta este rezultatul “unei profunde crize spirituale şi morale care poate fi depăşită prin sporirea credinţei, a rugăciunii şi cooperării pentru a finaliza un lăcaş de cult care adună oameni, care sînt învăţaţi să se respecte şi să se ajute reciproc”.
Cu alte cuvinte, politicienii îi fut pe români în ultimul hal posibil (scuze pentru exprimare, dar alta mai bună nu am 
), iar românii ar trebui să se roage, să facă lăcaşe de cult şi să înveţe să se respect şi să se ajute reciproc. O idee profund creştinească 
: întoarce şi celălalt obraz (cealaltă bucă)… sau, de ce nu, depărtază-i (le) cît mai bine ca să bine intre lumina acolo unde, de obicei, nu prea bate soarele pentru ca politicienii să ţi-o tragă cît mai bine, cît mai mult şi cît mai des.
Cu respectul şi ajutorul reciproc sînt foarte de acord, dar numai pentru cei care merită şi de la care primesc acelaşi lucru. Incapabilii, hoţii şi proştii, mai ales cei vinovaţi de situaţia de acum a ţării, nu fac parte dintre această categorie şi, din punctul meu de vedere, este de datoria fiecăruia să-i îndepărteze înainte de a face şi mai mult rău. Dar, este adevărat, nu sînt creştin.
Articol preluat de aici.