Unul dintre articolele preluate (adică traduse) de hotnews de pe pagina celor de le Figaro are ca subiect conexiunile dintre speciile de oameni care au existat de-a lungul timpului pe această planetă. Se ştie că au existat mai multe specii de oameni care convieţuiau cam în acelaşi timp pe planetă şi se presupune de ceva vreme că au existat încrucişări hibride. Fără dovezi directe, s-a presupun că cea mai mare parte sau chiar toate aceste încrucişări au fost sterile. Un exemplu de asemenea încrucişare care se practică în zilele noastre este între două specii de cabaline: caii şi măgarii. Urmaşii lor sînt catîrii care sînt sterili.
La un deceniu după ce cercetătorii au descifrat genomul uman, în numărul din 7 mai anul curent al revistei Science a apărut un articol în care se spunea că a fost făcut acelaşi pentru omul de Neanderthal. Această specie de hominid (familia d primate din care face parte şi omul) a trăit într-o perioadă cuprinsă între 400.000 de ani şi 30.000 de ani înaintea noastră, odinioară au populat Asia şi Europa şi reprezintă cea mai apropiată rudă a oamenilor. Se presupune că tocmai noi, oamenii moderni, am cauzat extinţia lor, pe măsură ce strămoşii noştri au migrat din Africa spre restul continentelor. O altă posibilă explicaţie a fost asimilarea lor în cadrul oamenilor moderni, mai ales că au coexistat vreme de cîteva mii de ani, dar această ipoteză nu a fost confirmată pînă acum. Deocamdată, pentru că au început să apară dovezi care să încline spre această ipoteză.
Conform unui articol de pe Time.com, o echipă internaţională de 56 de cercetători conduşi de expertul în ADN antic Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Germania au cartat cam 60% din genomul omului de Neanderthal în urma analizei unor lanţuri de ADN antic extras din fragmente de oase de la trei femele găsite la sfîrşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980 într-o peşteră din Croaţia. Oasele au o vechime între 38 şi 44 mii de ani. Extragerea ADN-ului uman din oase de o asemenea vechime este de obicei un lucru greu pentru că în mod normal nu prea rezistă o perioadă atît de lungă, iar oasele erau deja afectate de bacterii şi viruşi cu care au intrat contact de-a lungul timpului (97% din ADN-ul extras din oasele respective era străin).
Studiul publicat de echipa respectivă spune că oamenii moderni au moştenit aproximativ 1-4% din genomul oamenilor de Neanderthal. Pentru a ajunge la aceste procente, genomul de Neanderthal a fost comparat cu cel aparţinînd a 5 persoane în viaţă: un San din Africa de sus, un Yoruba din Africa de vest, un Papuaş din Noua Guinee, un Han chinez şi o franţuzoaică. Faptul că ADN-ul oamenilor de Neanderthal nu era prezent în cel aparţinînd celor doi africani a indicat faptul că hibridizarea dintre oamenii moderni şi cei de Neanderthal a avut loc în cadrul populaţiei de bază de oameni moderni care a emigrat din Africa, înainte ca speciile să evolueze în cadrul a două grupe distincte în Europa şi Asia.
“Transferul de gene” a avut o singură direcţie: de la Neanderthalieni la oamenii moderni. Studiul nu a găsit nici o urmă de ADN uman în genomul de Neanderthal. Nu este încă clar dacă încrucişarea a avut loc de cîteva ori în cadrul unei populaţii mici sau era un fenoment răspîndit la scală mare în cadrul unei populaţii mari, dar informaţiile curente indică faptul că ADN-ul Neanderthalian apare la întîmplare în cadrul celui uman şi că nu există un factor evoluţionar, este mai degrabă o relicvă genetică.
Există o mulţime de informaţii arheologice şi analize efectuate pe unelte, zone de locuit şi fosile care susţin că Neanderthalienii şi oamenii moderni au coexistat în Orientul mijlociu începînd de acum 80 de mii de ani şi în Europa vreme de 15 mii de ani (de acum 45 de mii pînă acum 30 de mii de ani). Pînă acum lipseau dovezile genetice care să ilustreze cît mai complet intracţiunea dintre cele două specii de hominizi, dar, încetişor, apar şi ele.
Pentru cei care nu se descurcă prea bine cu franceza sau engleza, traducerea de pe hotnews este aici.
Articol preluat de aici.