Schizofrenia si infectiile virale

Îmi era clar de ceva vreme că viruşii şi bacteriile au modelat într-o mare măsură viaţa de pe planetă, inclusiv organismele mai “evoluate”… în primul rînd prin reacţiile sistemului imunitar care se transmit la urmaşi, în al doilea rînd prin eliminarea exemplarelor mai slabe. Ştiţi de epidemia de ciumă din evul mediu sau cea se gripă spaniolă de la începutul secolului XX? În ambele situaţii epidemiile au făcut milioane de victime printre oameni, ciuma a reuşit chiar să distrugă două treimi din populaţia Europei, dar specia a supravieţuit.

Ştiam de asemenea că viruşii schimbă secvenţe adn între ei, dar nu ştiam că există viruşi integraţi în adn-ul uman. Conform unor cercetători, un asemenea virus este responsabil de apariţia schizofreniei, una dintre cele mai răspîndite boli mentale (o au cam 1% dintre oameni). Pînă acum s-a dat vina pe mamele rele şi pe moştenirea genetică a părinţilor pentru comportamentul schizofrenic a oamenilor, dar se pare că nu este tocmai aşa: în articolul de aici este prezentat cazul unor fraţi gemeni, unul dintre ei este schiofrenic, celalalt nu. Diferenţa dintre ei este o infecţie virală de care unul a suferit în primele săptămîni după naştere.

Schizofrenia este diagnosticată de obicei între 15 şi 25 de ani, dar se spune despre persoana care suferă de boala asta că a avut o copilărie diferită, uitînd des sau fiind sfios ori stîngace. Unul dintre efectele mai ciudate este cel al linii naştere: oamenii născuţi în timpul iernii sau la început de primăvară au mai multe şanse să devină schizofrenici mai tîrziu în viaţă. Diferenţa ca procent este mică, între 5-8%, dar este clară şi se regăseşte şi la oamenii cu tulburare bipolară şi scleroză multiplă.

Ideea viruşilor care provoacă tulburări şi boli mentale este încă nouă şi e privită cu scepticism, dar istoria adn-ului uman nu este încă cunoscută. Nu se ştie ce transformări au avut loc în timpul ultimilor milenii pentru a ajunge în această formă, pentru a avea efectele pe care le vedem acum la cei din jurul nostru. Dacă viruşii schimbă secvenţe genetice între ei, de ce nu ar putea schimba astfel de informaţii şi cu alte organisme?

 

Articol preluat de aici.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.