Am parcurs pe scurt pagina celor de la hotnews pentru a fi la curent cu ştirile de azi şi am rămas doar la cîteva. Ce mă interesează şi ce mi-a atras atenţia. Unul dintre articolele în cauză (dintre cele care mi-au atras atenţia) se referă la declaraţiile papei Benedict al XVI-lea şi îl găsiţi aici.
Subiectul declaraţiilor este unul sensibil: eutanasia. Că e vorba de Marea Britanie sau oricare altă ţară din Europa sau din lume e cam tot una, rămîne un subiect sensibil oriunde s-au infilitrat creştinii printre religiile ţării curente.
Declaraţiile la care mă refer, după cum apar în articol, sînt următoarele: “Sprijinul pentru eutanasie loveşte în chiar inima înţelegerii creştine a demnităţii vieţii umane”. În februarie, Benedict al XVI-lea spusese ca eutanasia reprezintă “o falsă soluţie la drama suferinţei” şi este un act “nedemn de om”.
Fiecare este îndreptățit să aibă o părere, nimeni nu-i ia asta, dar din punctul meu de vedere astea-s aberaţii. Am o altă înţelegere a demnităţii vieţii umane, una care se bazează pe respect şi pe utilitatea pe care acea viaţă o aduce celor din jur (vieţii în general şi societăţii din care face parte). Din punctul meu de vedere este mult mai important ce faci cu viaţa ta decît viaţa în sine. A trăi doar pentru plăcerea de a fi în viaţă nu este suficient. Mai ales în cazul celor cu boli terminale şi în pragul morţii. Ce mod de aţi onora viaţa este mai bun decît a alege un mod de a muri, atunci cînd acest lucru este posibil?
În mod normal eutanasia se aplică celor care urmează să moară curînd şi se face pentru a-i scuti de suferinţă sau celor în moarte cerebrală şi nu există posibilitatea de a-şi reveni din acea stare. A le refuza aşa ceva nu înseamnă decît a-i lăsa să sufere (pe ei sau pe familiile lor) şi nu este decît un act de cruzime nejustificată. O fi creştinismul o religie a dragostei (sau cei puţin aşa se susţine), dar un asemenea act de cruzime şi de ipocrizie (într-un final, faci ce vrei cu viaţa ta, nu?) nu le face bine.