Acum vreo oră m-am întors după o incursiune fulger (adică de numai o zi) pînă în Bucuresti. Am plecat vineri seara cu trenul şi am ajuns înapoi azi dimineaţă… în total am stat în hîrburile CFR vreo 26 de ore. Fără supărare, dar nu le pot spune altfel dacă le trebuie cîte 13 ore ca să parcurgă 600 şi un pic de km. Mi se întîmplă să merg cu trenurile româneşti de vreo 2-3 ori pe an, în funcţie de cît de repede trebuie să ajung şi să mă întorc prin/din Bucureşti… nu mă încîntă deloc să conduc două nopţi consecutive pe traseul Oradea-Bucureşti (mai ales că nici infracstructura rutieră nu străluceşte din punct de vedere calitativ – dacă ar fi să mă exprim frumos) iar în timpul zilei să alerg prin tîrgul ăla fără să am posibilitatea să dorm cîteva ore, aşa că în cazurile astea iau trenul.
Zilele trecute citeam un articol de-al lui VisUrît despre condiţiile jalnice de prin trenurile româneşti, aşa că am fost un pic mai atent decît de obicei la ce era nou prin tren. Primele două lucruri pe care le-am observat la vagonul cuşetă (de obicei îl prefer pe ăsta, iar altceva doar cînd nu mai sînt locuri libere) vineri seara au fost curăţenia (comparativ cu articolul lui Vis Urît) şi camerele video de la capetele culoarului (de ambele părţi ale uşilor). Noutatea asta nu mi-a picat deloc bine, cu atît mai mult cu cît a fost prima oară cînd am observat aşa ceva (în ambele trenuri – m-am întors cu alt tren decît cel cu care am plecat). Poate că au avut prea multe probleme cu hoţii şi persoanele turbulente, nu ştiu, dar efectul este filmarea tuturor călătorilor care urcă în vagon. Cu alte cuvinte, dacă chiar ţii la viaţa ta privată şi la imaginea ta nu prea ai ce căuta prin garniturile CFR.
Partea bună, poate tocmai din cauza camerelor video, a fost o modificare observabilă a comportamentului conductorilor de tren. Nu ştiu în ce măsură aţi călătorit la cuşetă, dar este un conductor în fiecare dintre vagon care se ocupă de bilete, de împărţirea lenjeriei de pat şi de eventualele probleme care pot apare. În ambele trenuri ei s-au comportat asemenea unor gazde, sau aproape de poziţia aia.
Impresia generală a drumurilor a fost un medie. În momentul de faţă trenurile CFR rămîn un rău necesar în lipsa unui operator de transport care să ofere calitate superioară la un preţ acceptabil.
Articol preluat de aici.