Mititeii
Haim si Moshe si-au deschis restaurante.
La Haim e coada zi si noapte la mititei, iar la Moshe – faliment.
– Mai Haim, spune-mi si mie, cum faci tu mititei, ca la tine lumea da buzna si la mine nu calca nimeni.
– Pai cum sa-i fac, jumatate carne, jumatate rahat.
– Ah, tu pui si carne.
Înghetata
Shloimale ajunge la New York si e suparat foc cînd vede, în geamul cofetariei lui Haim, prietenul sau din copilarie, anuntul: “Intrarea evreilor, strict interzisa”.
Intra în cofetarie, îl ia de guler pe Haim si-l dojeneste:
– Nu ti-e rusine, tu care esti evreu si ai suferit din cauza legionarilor, si ai fost în Transnistria, si erai sa mori la Auschwitz, tocmai tu sa pui un anunt ca evreii n-au voie sa intre sa manînce o înghetata?
– Stai, mai, tu ai gustat din înghetata mea?
Explicatia rabinului
Itic, care are 80 de ani, afla ca nevasta-sa Rifca, în vîrsta de 18 ani, va naste un copil. Nedumerit, merge la rabin.
– Reba, cum se poate asa ceva?
Dupa cîteva clipe de gîndire, rabinul îi spune:
– Uite, Itic, am sa-ti dau un exemplu: în Sahara se plimba un batrîn cu o umbrela veche si stricata. Deodata, apare un leu fioros. Batrînul duce, de frica, umbrela la ochi si face “pac!”. Si minune, leul cade mort. Ei, ce crezi, cum se poate asa ceva?!
– Poate ca în spatele batrînului, o fi aparut un tînar vînator, cu o pusca faina si el a tras cu adevarat.
Vin “botezat”
La Nuham, angrosist de vinuri, vine Marin, cîrciumarul, sa cumpere 5 butoaie cu vin.
– Spune-mi Nuham, îl roaga Marin, cîta apa se adauga la un butoi.
– 50 de litri, îi spune Nuham.
Dupa cîteva zile, Marin se întoarce furios:
– Hotule, nenorocitule! striga Marin. Am adaugat 50 de litri de apa si vinul nu mai e de baut.
– Ah, murmura Nuham. Si tu ai adaugat 50 de litri de apa?!
Evreii si frizerii
Smil se duce la patronul lui crestin si-i spune:
– Nu mai pot sa lucrez în pravalia asta. Toti angajatii dumitale sînt antisemiti.
– Cum ai ajuns la aceasta concluzie? O fi poate unul sau doi. Dar nu toti.
– Nu. Toti sînt antisemiti. De altfel, am facut un test. Le-am pus o întrebare. Toti mi-au dat acelasi raspuns.
-Ce-întrebare?
– I-am întrebat ce-ar spune daca ar fi exterminati toti evreii si frizerii.
– Frizerii? De ce frizerii?
– Ai vazut? Si dumneata!
Gusturi diferite
– Un singur lucru îmi place la sotia lui Strul.
– Care anume?
– Ca nu e sotia mea.
Escrocherie
– Cum îti place la scoala?
– E o escrocherie. Noi ne facem lectiile si învatatorul primeste salariul.
Bun comerciant
Cohen îsi învata fiul:
– Daca vrei sa fii un bun comerciant, cumperi de la pesimisti si vinzi la optimisti.
Într-un magazin de confectii
– Va rog o camasa nr. 38.
– Ca si cea pe care o ai pe dumneata? întreaba vînzatorul, politicos.
– Nu, mai curata.
La telefon
E stiut ca israelienii gesticuleaza în timp ce vorbesc. Instructiuni afisate lînga un telefon public:
– Introduceti o moneda.
– Cu mîna stînga ridicati receptorul.
– Cu mîna dreapta începeti sa vorbiti.
Nu-i mai simplu?
– Ce faci, Moise, manînci în ziua cînd toti evreii postesc?
– Uite ce e: eu nu fur, nu mint, nu iau dobînda, dar nici nu postesc!
– Ce tîmpit esti, nu e mai simplu sa nu manînci o zi?
Acelasi tratament
Levi urmeaza sa fie consultat de celebrul profesor de medicina, Hermann. Îi telefoneaza si-l întreaba de onorariul sau:
– Doua sute de shekeli prima vizita, cîte o suta urmatoarele.
Dupa doua zile Levi intra la medic si îi spune foarte degajat:
– Buna ziua, domnule profesor, iata-ma venit din nou.
Hermann îl consulta cu grija, dupa care îi spune:
– Nimic schimbat, draga domnule, continua tratamentul indicat data trecuta.
Boabe de fasole
Efraim cu Mose s-au dus la oras, unde au facut-o lata: au mîncat la restaurantele necuser, s-au destrabalat cu tîrfe. La întoarcere, un “binevoitor” i-a turnat la rabin, care i-a pedepsit: opt zile sa umble cu boabe de fasole în pantofi.
A patra zi a pedepsei cei doi se întîlnesc pe ulitele satului; în timp ce Iossel schiopata de tot, Mose umbla, de parca nimic nu s-ar fi întîmplat.
– Ce faci, Mose, doar nu ai îndraznit sa nu respecti ordinul rabinului?
– Sigura ca îl respect, dar el nu ne-a interzis sa fierbem fasole!
Iankel sta de vorba cu Iossel
– Hai sa casatorim copiii, spune Iossel, fiica mea Sara este adorabila.
– Sînt de acord.
– Daca ea se marita cu David al tau, îi dau 10000 de shekeli pentru fiecare an împlinit al ei. Ce zici?
– Cîti ani are Sara?
– Cincisprezece.
– Cred ca ea este prea tînara pentru David al meu.
Viceversa
Moise împreuna cu Aron înfiinteaza o fabrica de covoare.
-Cum merge afacerea? Îl întreba Iossel pe Moise.
-Destul de bine.
-Tu esti, într-adevar, asociat cu Aron?
-Da. Dar de ce întrebi?
-Pai, eu stiam ca tu nu aveai bani.
-Nu are importanta. Aron avea capitalul, iar eu – experienta.
-Înteleg.
– Si într-un an, Aron va avea experienta mea, iar eu capitalul.
Casatorie
-Este adevarat, Iossele, ca ti-ai maritat fiica cu casierul tau?
-Nimic mai adevarat.
-Ma mira teribil. Nu spuneai tu ca nu prea ai încredere în el?
-Spuneam, spuneam.
-Si totusi i-ai dat mîna fiicei tale?
– Bineînteles. Gîndeste-te, daca fuge cu banii, macar fiica mea va fi cea care se va bucura de banii mei.
Moneda
Frumoasa Rebeca are un amant, David. Într-o zi îi telefoneaza:
– Sotul meu trebuie sa plece diseara de acasa; sa fii la ora 9 în fata casei. Daca într-adevar a plecat, voi arunca pe fereastra o moneda de 10 shekeli si vei putea sa urci.
Seara, David se înfiinteaza la postul sau, moneda este aruncata, iar Rebeca se întinde languros pe pat, asteptîndu-l. Trec 5 minute, 10, 20. Ea începe sa se enerveze, cînd – în sfîrsit – se deschide usa si intra David.
– Ce s-a întîmplat? Spune ea, n-ai auzit moneda cazînd?
– Ba da, dar în întuneric nu am-putut-o gasi.
Schioapa
– Casatoreste-te cu ea, Rosenfeld. este o partida minunata. Este fiica vînzatorului de mobila Edelbaum. Are o zestre de trei milioane.
– Nu zic nu. Dar o cunosti bine? Zilele trecute am vazut-o pe strada si parca schiopata. Nu stii, era o chestie întîmplatoare, sau asa schiopata ea totdeauna?
– As, numai cînd umbla.
5 puncte comune, si totusi.
Mose si Mohamed, buni amici, locuiesc la Ierusalim. Manînca humus si fac politica.
– Noi, evreii, avem un singur Dumnezeu, spune Mose.
– Si noi, arabii, la fel.
– Noi, evreii, sîntem cu totii circumcisi.
– Si noi!
– Nu mîncam carne de porc.
– Nici noi!
– Scrierea noastra, ebraica, e de la dreapta spre stînga.
– Si araba se scrie la fel.
– Ierusalimul e capitala noastra.
– Si-a noastra.
La ghicitoare
Sotia lui Moise vine de la ghicitoare.
– Moise, ghicitoarea mi-a spus ca nu ma mai iubesti.
– De ce dai bani pe lucruri inutile, eu ti-as fi spus asta pe gratis.
Schimbari în casnicie
D-nul si d-na Primamcoilici stau la masa. D-na ofteaza:
– Cît te-ai schimbat. La începutul casatoriei renuntai la toata mîncarea si stateai de vorba cu mine. Iar acum.
– Dar si tu te-ai schimbat, ai devenit o bucatareasa perfecta.
Accidente
Smil: Saptamîna trecuta neveste-mi i-a intrat în ochi un fir de nisip si a trebuit sa mearga la doctor. M-a costat doua sute de sekeli.
Haim: Asta nu-i nimic. Saptamîna trecuta neveste-mi i-a trecut prin fata ochilor o vitrina cu o haina de blana si m-a costat doua mii de sekeli.
O fi stiind doamna ceva?
Doamna Smilovici îsi atîrna rufele pe frînghie, cînd clevetitoare ei vecina s-a apropiat de ea si i-a spus:
– Îmi pare rau ca trebuie sa ti-o spun, dar gurile rele sustin ca sotul dumitale se tine dupa fete. La vîrsta lui! Are saizeci si cinci de ani, nu-i asa?
– Da, are saizeci si cinci de ani. Ei si ce daca alearga dupa fete? Si cîinii alearga dupa masini. Si cînd prind cîte una, parca pot sa sofeze?
Deosebirea
Un rabin întelept a fost rugat sa explice care este diferenta dintre un om cinstit si unul ticalos. Înteleptul a raspuns:
– Adevarul este ca atît omul cinstit, cît si cel ticalos savîrsesc tot timpul pacate, însa cu o deosebire: omul cinstit stie ca pacatuieste cît traieste, iar ticalosul stie ca traieste cît timp pacatuieste.
Datoria
Iossel si Smil sînt la banca tocmai în momentul în care o banda irupe în sala de asteptare si îi pune pe toti sa stea cu mîinile sus si încep sa adune banii. Dupa ce termina cu casele de bani, încep sa scoata banii din buzunarele clientilor. Iossel i se adreseaza celui ce pare sa fie seful banditilor:
-As putea sa-mi las jos mîna? Stiti, eu am reumatism..
Banditul, care îsi da seama ca Iossel nu e periculos, si – la urma urmelor – este si el om, îi permite. Dupa care Iossel îsi baga repede mîna în buzunar, scoate de acolo o mie de franci si îi întinde lui Smil:
– Tine-i, ti-i datoram, si ma gîndeam ca era cazul sa ti-i restitui.
Epitaf pe o piatra de mormînt
– Rasela, acum crezi ca eram bolnav?
Între prietene
– Pentru vîrsta lui, sotul tau face impresia unui barbat viguros.
– Pentru vîrsta lui, poate, dar nu pentru a mea.
S-a maritat
Rasela telefoneaza acasa, cu respiratia taiata, ca sa anunte vestea cea mare:
– Mama, m-am maritat.
– Mazal tov!
– Dar sa stii, mama, ca el e goi.
– Ei si! Eu n-am prejudecati!
– Sa stii, însa mama, ca e si negru.
– Nu-i nimic. Eu am spus întotdeauna ca omul trebuie sa fie tolerant.
– Eu, tie, nu pot sa-ti ascund nimic, mama. E somer.
– Înseamna ca ai sa-l întretii tu. O nevasta trebuie sa-si ajute sotul.
– Dar, mama, dar dupa toate astea, n-avem nici locuinta.
– Nu-ti face probleme, draga. O sa stati la noi.
– Da, dar voi n-aveti decît un singur dormitor.
– Tu si cu noul tau sot o sa dormiti în pat, iar tata o sa doarma pe canapea în sufragerie.
– Si tu, mama, unde o sa dormi?
– În privinta mea nu trebuie sa-ti faci griji. Eu, oricum, în clipa cînd o sa închid telefonul o sa cad jos moarta.
