Un tinar de la sat trebuia sa se casatoreasca, avind de-acum virsta potrivita. Se indragosteste, vine si arata parintilor aleasa inimii lui.
Tatal lui se uita la ea, il lua de-o parte si-l intreba:
– De-a cui este?
– De-a lui Pavalache, tata!
– Pai, in situatia asta nu poti sa te casatoresti cu ea, fiindca-ti este sora. Asta e… imi pare rau… stii, valurile tineretii, eu si cu mama ei…
Necajit, tinarul cauta o alta fata. Gaseste, asa ca o prezinta si pe aceasta. Tatal il ia deoparte:
– Este de-a lui Stroe, nu? Nu poti sa te casatoresti cu ea ca-ti este sora. Stii?!? Valurile tineretii, fiule. Imi pare rau.
Din nou necajit, fiul il intreaba:
– Auzi, tata? Pe fata lu’ Cristea o stii?
– Da, fiule, si ea iti este sora!
– Dar pe-a lu’ Marin o stii?
– Da.
– Si-mi este tot sora?
– Da fiule! imi pare rau… valurile tineretii!
Foarte dezamagit, fiul se duce la maica-sa si-i spune:
– Auzi mama, nu vreau sa fac scandal in casa, dar tata cind era tinar era armasarul satului? Asta s-a culcat cu toate femeile din sat! Acum cind vreau sa ma insor si eu imi spune ca nu pot cu aia ca mi-e sora, cu aia nu ca mi-e sora… Ce sa fac, ca am ajuns la disperare?
– Insoara-te linistit, dragul meu, cu cine vrei, ca nici tu nu esti baiatul lui…
