Un pic mai devreme mi s-a întîmplat cel mai hazliu lucru de pe anul ăsta…. da, ştiu, este doar 4 ianuarie şi nu pot avea prea multe pretenţii la evenimente amuzante care să se claseze printre primele (dacă aş face o listă) pe anul 2011. Dar ăsta s-ar clasa cu siguranţă printre primele.
Ei bine, vorbeam la telefon cu cineva cînd am observat un apel în aşteptare, număr ascuns. Cum conversaţia era deja pe terminate i-am pus capăt şi am preluat apelul, individul de la celălalt capăt s-a prezentat ca fiind cutare (nu i-am reţinut numele, dar nici nu cred că era cel real, aşa că nu e nici o pierdere) din sectorul 1 Bucureşti. Apoi m-a întrebat cîte mesaje de reclame cu premii am primit de la numărul 123 (nu ştiu în cîte reţele sînt expediate, dar eu am două telefoane, ambele pe Orange şi am primit din plin rahaturi din astea) şi dacă discută cu titularul de drept al telefonului. I-am spus că da, abonamentul (nu doar telefonul) este pe numele meu, dar că nu mai ştiu cîte mesaje am primit de la numărul ăla pentru că le-am şters şi că nu le-am ţinut niciodată socoteala.
Individul mi-a spus că aş fi cîştigat 10.000 de euro la extragerea de azi dimineaţă de la ora 9:30 şi mi-a cerut numele şi prenumele ca să ştie cui să-i trimită premiul. Eu am o problemă cu chestiile astea: în primul rînd, ca să cîştigi premii la asemenea extrageri trebuie să trimiţi sms-uri la numărul respectiv (123) iar eu nu am trimis niciodată aşa ceva (ar fi pierdere de timp şi de energie). Pe de altă parte, cînd primesc apeluri de la numere ascunse, iar indivizii îmi spun de mulţi bani şi-mi cer date personale pentru concursuri la care nu am participat devin un pic cam… sceptic (dacă ar fi să folosesc o subevaluare grosolană), ca să nu spun direct că ŞTIU că este o înşelătorie pe faţă.
Reacţia mea a fost simplă: l-am întrebat ce urmează după ce îmi dau numele şi prenumele. De obicei nu se opreşte doar la atît, din ce-am auzit unii mai cer cnp-ul sau expedierea de sms-uri suplimentare (cu supraxată) ori reîncărcarea de cartele telefonice în schimbul “premiului”. L-am întrebat de vreo două sau trei ori ce urmează după ce aveam să-mi dau numele, aşteptînd un răspuns clar din partea lui, dar individul a început să mă ia la rost, de genul “ţi-am pus o întrebare, ai de gînd să răspunzi la ea”. Cînd i-am spus “Păi nuuu” (cu tonalitatea potrivită, adică mă ia drept fraier) tipul s-a ofticat şi mi-a spus că nu o să-mi mai încasez premiul. Nu mai ştiu ce-a mai zis, i-am spus “la revedere” (un salut standard) şi i-am închis.
Din punctul meu de vedere, şi sînt sigur că nu mă înşel (prea tare) individul căuta fraieri. De data asta nu a găsit, dar mai sînt o grămadă… balta românească are peşti cît să pescuieşti o viaţă întreagă. Pe mine faza pe care v-o împărtăşesc m-a făcut să rîd de zor, dar sînt mulţi care pun botul la chestii din astea. Poate că se va găsi cineva care să înveţe cîte ceva din articolul ăsta.
Articol preluat de aici.