Fie că ne place, fie că nu vrem să acceptăm, toate astea fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. Dansăm cu ele, dansăm în jurul lor, ne prefacem că sîntem intangibili şi că ele sînt undeva excluse, la marginea interesului nostru comun. Sîntem ca nişte fluturi în jurul unui bec, ne apropiem de el pînă ne ardem (sau pînă ne-o… ardem) şi după aia, mai mult sau mai puţin satisfăcuţi, mai mult sau mai puţin îndureraţi, ne potolim pînă data viitoare.
Toată lumea vrea să facă sex, este o tendinţă cam…. inevitabilă 
dacă eşti un om normal şi nu-ţi lipseşte nici element organic sau chimic, dar nu prea vezi oameni făcînd sex pe stradă sau peste tot unde apucă. Eventual doar în pozele făcute de unii… norocoşi (care s-au găsit la locul şi momentul potrivit pentru a imortaliza acţiunile altora mult mai norocoşi decît ei). Mass-media în general a căutat să reglementeze acest aspect, al sexualităţii exagerate, dar s-a dovedit a fi doat de faţadă: dacă vă uitaţi noaptea suficient de atenţi, programele de filme porno vor ieşi uşor în evidenţă. Despre programele tv dedicate în întregime sexualităţii (în diverse grade) nu mai spun nimic. Ele, ca şi paginile web din domeniu, cîştigă imens de pe urma naturii umane.
Violenţa a mers întotdeauna mînă în mînă cu sexul. Nu de puţine ori sexul a fost motiv al violenţei sau refugiu din calea ei, o cale de evadare în generaţiile următoare. În lipsa unei educaţii suficient de bune, oamenii sînt atraşi de ea dar sînt incapabili să scape. Este asemenea unei spirale, violenţa şi educaţia se învîrt împreună în jurul unei axe centrale, compensîndu-se reciproc. Dar această spirală este parcursă în ambele direcţii, cu cît e mai multă educaţie cu atît este mai puţină violenţă, cu cît este mai puţină educaţie cu cît erupe violenţa mai mult. Şi, cu toate acestea, omenirea nu va scăpa niciodată de violenţă: face parte din noi, este înscrisă în codul nostru genetic.
Spuneţi cinstit, cîţi dintre voi se uită la ştirile de la ora 17 de la protv chiar dacă, într-o măsură mai mult sau mai puţin oficială, vă dezgustă? Cîţi dintre voi tresar cînd aud de un jaf sau de o crimă ori de moartea cuiva şi aşteaptă cu nerăbdare mai multe informaţii despre subiect? Cîţi dintre voi au preferat să folosească violenţa ca metodă de a obţine ceva? Din acest punct de vedere violenţa de limbaj (scris sau vorbit) sau cea fizică sînt inseparabile.
Violenţa este o manifestare rudimentară a progresului, este prezentă de fiecare dată cînd omenirea face un salt într-o direcţie sau alta. Sexualitatea şi violenţa este un mod foarte bun de a măsura gradul de civilizare al unui popor sau al unui grup de oameni. Cîte dintre civilizaţiile inferioare au o sexualitate cît mai deschisă, în sensul eliminării inhibiţiilor şi etalării ei la niveluri moderate, şi o violenţă ţinută strict sub control? Nici una.
Articol preluat de aici.