Mentalitatea românească a secolelor XVIII și XIX nu a fost străină de folosirea la scară largă a blestemului, fie că era folosit uneori ca protecție,alteori ca armă sau, pur si simplu ca o sugestie moralizatoare și este cît se poate de clar că unii consideră că și azi blestemul este folosit din plin, altfel de ce ar mai fi reclame pentru ghicitoare și persoane cu ocupații similare? Unii ar putea spune că întreaga lume este blestemată din cauza caniculei, bolilor gen covid-19 sau politicienii proști care ne trimit societatea la dracu. Înțelegerea unor astfel de procese sau de fenomene trebuie făcută prin raportarea la realitățile secolelor trecute, mai ales că singurul blestem de acum este lipsa de educație.
Blestemul face parte din categoria termenilor care de-a lungul timpul au reușit să înmagazineze unele caracteristici specifice unei comunități restrînse și să descrie trăsături ce defineau o societate întreagă. Așa că dacă te consideri blestemat poate pleci din comunitate, oricare ar fi ea.