În momentul de faţă reţeaua mondială de calculatoare, sau World Wide Web / Internet cum i se mai spune în mod curent, foloseşte protocolul de comunicaţie (Interne Protocol) versiunea 4 (IPv4 prescurtat). Fiecare adresă IPv4 este limitată la un număr de 32 de biţi, ceea ce înseamnă că există un maxim de (un pic peste) 4 miliarde de adrese unice ce pot fi alocate celor ce se conectează la internet (fie că-i vorba de telefoane mobile, calculatoare sau diverse dispozitive din Internetul Tuturor Lucrurilor – IoT). John Curran de la ARIN (societatea non-profit care este responsabilă de administrarea adreselor de internet în regiunea Americii de Nord) a susţinut că doar 6% din acest maxim de adrese alocabile mai sînt libere, restul fiind deja alocate. Conform declaraţiei, Curran se aşteaptă ca aceste adrese libere să fie alocate în următorul an.
Versiunea a şasea a protocolului de comunicaţie (IPv6) este următoarea generaţie şi foloseşte adrese pe 128 de biţi şi de aceea poate aloca un număr mai mare de adrese, mult mai mare decît al persoanelor existente acum în viaţă.
Rămîne de văzut în ce măsură către furnizorii de acces la internet (ISP – Internet Service Providers), transportatorii de semnal, dar şi unii furnizori de servicii precum Google sau Facebook, pentru a implementa noul protocol de comuncaţie. Tranziția asta va avea loc, este inevitabil, dar viteza ei lasă de dorit: este un proces lent care are loc treptat.
Mai multe informaţii se pot găsi aici.
