O bãtrînã se dãdea în balansoarul din veranda casei sale, gîndindu-se la viaţa pe care o trãise, cînd, deodatã, apare zîna bunicilor care spune cã-i va îndeplini trei dorinte.
– Ei bine, zice bãtrîna, cred cã aş vrea sã fiu foarte bogatã.
Zîna pocneste din bătul ei fermecat, iar veranda bãtrînei se umple de aur.
– Şi ce de-a doua dorinta: as vrea sã fiu o prinţesã tînãrã şi foarte bogatã.
Zîna pocneste din bãţ şi o transformã într-o tînãrã frumoasã.
– Şi a treia dorintã? întreabã zîna bunicilor.
Bunica aratã cãtre motanul de pe verandã si spune:
– Crezi cã poti sã-l transformi într-un prinţ frumos?
Zîna pocneşte din bãţ si pe verandã stã acum un tînãr mai frumos decît se poate imagina. Femeia se uitã la el uimitã. Cu un zîmbet care o fãcea pe bãtrînã sã i se înmoaie picioarele, acesta se apropie de urechea ei şi-i şopteşte:
– Pun pariu cã-ti acuma îţi pare rãu cã m-ai castrat…!!!!!!!!
