Ştrul sună la Securitate
-Alo! Să ştiţi că Iţic are nişte lemne!
-Şi ce-i cu asta?
-În fiecare butuc de lemn a ascuns dolari, diamante, aur, arme.
Apoi Ştrul îi telefonează lui Iţic:
-Vezi că am trimis să-ţi spargă lemnele.
-Pe-cine?
– Pe ăia care mi i-ai trimis tu anul trecut de mi-au săpat grădina.
La judecata de apoi
Băiatul rabinului s-a creştinat. Cineva i-a reproşat rabinului:
– Cum ţi-ai lăsat băiatul să se creştineze? Cînd ai să ajungi în ceruri ce-ai să-i spui lui Dumnezeu?
– Am să-i spun: „Doamne, şi fiul dumitale?!”
Comerţ
Raşela către Iţic:
– Iţic, de cînd sîntem noi împreună, tu nu mi-ai cumpărat niciodată nimic…
– Dar, Raşela, n-am ştiut niciodată că ai ceva de vînzare!
Iţic o sună pe dna Goldstein:
-Alo, sărut-mîna, ce mai faceţi?
-Ce să fac, sînt singură, soţul e pe teren de-o lună…
– Atunci poate îmi permiteţi să trec pe la dvs., bem o cafeluţă, facem amor…
-Vai, domnule Iţic, credeţi că sînt curvă?
– Da’ cine a pomenit de bani?
Veste bună
Într-un orăşel din Ucraina, pe vremea pogromurilor, circulă zvonul că o tînără creştină a fost asasinată. Conducătorii comunităţii se întrunesc la sinagogă ca să discute cum să evite pericolul de a fi acuzaţi de crimă. Deodată un evreu vine în fugă, abia răsuflînd:
– Fraţilor, aduc o veste bună: tînăra care a fost asasinată era evreică!
Limba rusă
Într-un parc din Moscova, un miliţian se opreşte în faţa unui bătrîn care citeşte o carte scrisă în ebraică.
-Ce citeşti, jidane? Îl întrebă el.
-Studiez ebraica, îi răspunde bătrînul.
-La vîrsta ta n-ai nici o şansă să ajungi în Israel.
-Desigur, dar ebraica e în acelaşi timp limba Paradisului.
-Dar dacă ajungi în iad?
– Acolo mă voi descurca cu limba rusă.
Sfatul
Iţic vine disperat la rabin:
-Rabi, rabi, nevasta mea mă înşeală.
– Divorţează!
-Da, dar eu nu pot trăi fără ea…
– Nu divorţa!
-Da, dar am scandaluri de dimineaţă pînă seara. Înnebunesc.
-Divorţează!
-Da, dar mie în place să mănînc numai ce găteşte ea…
-Nu-divorţa!
-Da, dar ea e-o mînă spartă, cheltuieşte tot…
-Divorţează!
-Dar eu fără ea nu pot, ştie toate socotelile, afacerile.
-Botează-te!
-Cum aşa, Rabi?
– Aşa, ca să mai baţi capul şi unui popă!
Flagrant delict
Vine Natan acasă şi-o găseşte pe nevastă-sa în pat cu cel mai bun prieten.
– Nu ţi-e ruşine, ţi-am dat numele meu, dragostea mea, banii mei, şi tu, prietenul meu, ţi-am dat bani, ţi-am dat casă, şi, şi… şi mai opriţi-vă o dată, măcar cît timp vorbesc cu voi.
Tratative cu Arafat
Arafat soseşte, cu unul din secretarii lui, la negocieri.
-Abdul scrie: noi continuăm lupta.
-Vă dăm independenţa administrativă.
-Abdul scrie: noi continuăm lupta.
-Vă acordăm şi independenţa economică.
-Abdul: noi continuăm lupta.
-Vă acordăm şi independenţa politică.
-Abdul: noi continuăm lupta.
-Admitem un stat independent, dar să nu atacaţi Israelul.
-Abdul: noi continuăm lupta.
-Ştii ceva, mai pupaţi-ne în cur.
– Abdul, domnii vor să negocieze.
En gros
– Ai auzit, nevasta lui Goldenberg a născut tripleţi.
– Care Goldenberg? Angrosistul?
– Da.
– Aşa-i trebuie. Să vadă şi el cum e cînd comanzi o marfă şi ţi se trimite mai mult.
Poveste
– Moişte, tu eşti un om cu carte; de ce te laşi umilit de patronul tău bogat, dar prost ca noaptea?
– Asta aşa e de cînd lumea: dacă vrei să mulgi vaca, trebuie să te apleci.
La rabin
Max şi Moritz se ceartă şi merg la rabin.
-Max, îi spune rabinul, dă-i lui Moritz mia îndărăt.
-Nu-i dau nimic.
-Max gîndeşte-te bine, dă-i lui Moritz mia ce ţi-a împrumutat-o.
-Nu-i dau nimic.
-Max, nu se poate, dă-i mia înapoi.
-Îi dau un căcat.
– Bun, avem o bază de discuţie.
Daţi-mi scris
– Domnu doctor sînt foarte, foarte nervoasă.
– Mărită-te,cucoană.
– Sînt măritată, da’ nu-mi ajunge.
– Luaţi-vă un amant.
– Mi-am luat doi, da’ nu-mi ajunge.
– Luaţi-vă pe al treilea.
– Am, dar tot nu-mi ajunge.
– Doamnă, dar dumneata eşti bolnavă.
– Daţi-mi scris, că lumea spune că-s curvă.
Cutia milei
Se întîlnesc trei slujitori ai credinţei: un muftiu, un preot ortodox şi un rabin. Muftiul zice. „La noi după serviciu religios, se trage o linie cu creta, în faţa credincioşilor, şi se aruncă banii strînşi,în sus. Ce cade în partea lor, este dat de Dumnezeu. Ce cade în partea mea este „luat” de Dumnezeu. Popa zice: „La noi, după liturghie, se face un cerc cu creta şi se aruncă banii. Ce cade în faţa cercului e al creştinului. Ce cade în interiorul lui e de la Dumnezeu, pentru mine”. Rabinul zice: „Ce atîta risipă de cretă? Dai în sus! Ce pică, pică. Ce nu, a luat deja Dumnezeu!”
La Şcoală, după Crăciun
– John, cum aţi petrecut Crăciunul?
– Am făcut un pom de Crăciun, l-am umplut cu jucării şi tare ne-am bucurat.
– Şi tu, Jimmy?
– Am făcut un pom de Crăciun, am cumpărat o mulţime de jucării, şi tare ne-am bucurat.
– Dar tu, Nathan?
– Noi avem o prăvălie cu jucării şi ne-am uitat la rafturile goale, şi tare ne-am bucurat.
În faţa unei biserici cerşesc doi orbi:
– Ajutaţi un biet orb creştin! – strigă unul.
– Ajutaţi un biet orb evreu! – zice al doilea.
Preotul iese din biserică, vede că nimeni nu-i dă nimic orbului evreu şi-i zise:
– Ascultă, fiule, înţelege, ar trebui să te duci lîngă o sinagogă.
Preotul pleacă şi Moritz spune:
– Ce zici Natan, vrea să ne înveţe un popă, cum să facem afaceri…
După înmormîntarea soţiei
Schwartz se întoarce acasă de la înmormîntarea soţiei şi de odată îi cade în cap o ţiglă.
– Ce e Rifca, ai şi ajuns sus?
Moise a fost surd
– De la surzenia lui Moise ni se trag toate nenorocirile, spune Moişe.
– De ce?
– Pentru că Dumnezeu i-a poruncit pe Muntele Sinai: „Ia poporul meu şi du-l în Transilvania”, dar Moise, surd, a auzit Transiordania.
Blima merge la doctor
– Domnule doctor sînt bolnavă.
– Dezbrăcaţi-vă.
Doctorul o consultă şi se uită la ea îngrijorat.
– Ce am domnule doctor?
– Nu vă speriaţi. Spuneţi-i soţului dumneavoastră să treacă pe la mine.
A doua zi, Iţic e la policlinică şi doctorul îi spune:
– Blima dumitale are nevoie de sex, de trei ori pe zi: dacă nu, moare.
Se întoarce acasă Iţic şi Blima nerăbdătoare îl întreabă:
– Ce-a spus doctorul?
– Că ai să mori!
Iţic la doctor
– Domnu’ doctor vă rog să mă ajutaţi. Eu în fiecare dimineaţă, la ora 7 fix, am ieşire!
– Păi asta e foarte bine. Trebuie să fii fericit.
– Da, dar eu mă scol la 8.
Maşina
Într-un Kibbutz din Israel vine în vizită un texan:
– Ei, ferma mea, îmi trebuie 3 zile să-i fac ocolul.
– Da, tot aşa o împuţită de maşină avem şi noi!
La dentist
Rebeca moare de frică:
– Domnu’ doctor, mi-e aşa de frică… Decît să-mi scot o măsea, mai bine fac un copil.
– Doamnă, hotărîţi-vă, să ştiu cum să aşez scaunul.
Explicaţia rabinului
Iţic, care are 80 de ani, află că nevastă-sa Rifca, în vîrstă de 18 ani, va naşte un copil. Nedumerit, merge la rabin.
– Rabi, cum se poate aşa ceva?
După cîteva clipe de gîndire, rabinul îi spune:
– Uite, Iţic, am să-ţi dau un exemplu. În Sahara se plimbă un bătrîn cu o umbrelă veche şi stricată. Deodată, apare un leu fioros. Bătrînul duce, de frică, umbrela la ochi şi face „pac!”. Şi minune, leul cade mort. Ei, ce crezi, cum se poate aşa ceva?!
– Poate că în spatele bătrînului, o fi apărut un tînăr vînător, cu o puşcă faină şi el a tras cu adevărat…
Cine-i tatăl?
Evreii îl consideră pe Regele Solomon un mare înţelept pentru că a ştiut să descopere adevărata mamă a unui copil. „Judecata lui Solomon, mare scofală! – se tot gîndeşte Iţic. Uite la fiică-mea, cu ţîncul ei, în braţe. Acum să-l vedem pe Regele Solomon dacă află cine e tatăl copilului…”
Nebunul
Regele Iudeei îl întreabă pe măscăriciul curţii regale:
– Ce tot notezi, acolo?
– Scriu numele nebunilor pe care-i cunosc.
– Şi ce nume ai scris acum?
– Numele tău. Cum ai fost în stare să-i dai bani lui Shlomo, bijutierul palatului – ca să-ţi cumpere din străinătate bijuterii. Cu siguranţă că nu se va mai întoarce.
– Şi dacă se întoarce?
– Atunci şterg de pe lista nebunilor numele Regelui şi-l trec pe-al lui.
Ceartă
Rifca îl apostrofează pe Moişe:
– Unde aţi fi fost dacă n-ar fi existat femeia…
– Cum, unde? În Paradis!
Vin „botezat”
La Nuhăm, angrosist de vinuri, vine Marin, cîrciumarul, să cumpere 5 butoaie cu vin.
– Spune-mi Nuhăm, îl roagă Marin, cîtă apă se adaugă la un butoi.
– 50 de litri, îi spune Nuhăm.
După cîteva zile, Marin se întoarce furios:
– Hoţule, nenorocitule! – strigă Marin. Am adăugat 50 de litri de apă şi vinul nu mai e de băut.
– Ah, murmură Nuhăm. Şi tu ai adăugat 50 de litri de apă?!
Noua-reţetă
Cînd Haim a venit acasă de la birou, soţia lui i-a oferit o bucată de tort şi i-a spus:
– L-am făcut singură azi dimineaţă. E o reţetă nouă. Am găsit-o într-o revistă pentru femei. Are un gust delicios, însă am impresia că pe alocuri e cam nisipos.
– Mda. Şi mie mi se pare ceva suspect, spune Haim după ce a gustat.
– Nu înţeleg. Am respectat cu sfinţenie reţeta. Nu cumva cojile celor zece ouă trebuiau pisate mai mărunt?
Evreii şi…frizerii
Şmil se duce la patronul lui creştin şi-i spune:
– Nu mai pot să lucrez în prăvălia asta. Toţi angajaţii dumitale sînt antisemiţi.
– Cum ai ajuns la această concluzie? O fi poate unul sau doi. Dar nu toţi.
– Nu. Toţi sînt antisemiţi. De altfel, am făcut un test. Le-am pus o întrebare. Toţi mi-au dat acelaşi răspuns.
-Ce-întrebare?
– I-am întrebat ce-ar spune dacă ar fi exterminaţi toţi evreii şi frizerii…
– Frizerii? De ce frizerii?
– Ai văzu? Şi dumneata!
Bătrîn curios
Şvarţ are 93 de ani, şi deşi e sănătos tun, se plînge tot timpul.
– De ce eşti trist, îl întreabă fiul, am grijă de tine, nu-ţi lipseşte nimic.
– Bine, pînă cînd trăieşti tu şi…pe urmă?
Argumentul
– De ce porţi costumul acesta demodat?
– Fiindcă nevastă-mea m-a ameninţat că dacă-l mai îmbrac vreodată, nu mai iese cu mine.
Uf, femeile
Haim se pregătea să plece în oraş. El îi spune nevesti-sii:
– Mi se pare că o să plouă. Ruti, ce părere ai? Să-mi iau umbrela?
– Ia-ţi-o.
– Da, dar dacă nu plouă, la ce bun să mă car cu umbrela? Nu, am să iau mai bine bastonul.
– Bine. Ia-ţi bastonul.
– Te-ai uitat afară, Ruti? Se apropie o furtună grozavă. Dacă mă prinde ploaia, mă face ciuciulete. Mai bine las bastonul şi iau umbrela.
– Bine, lasă bastonul şi ia umbrela.
– Tu ai dreptate. Dar dacă cerul se înseninează? Am să las umbrela şi am să iau bastonul.
– Pentru numele lui Dumnezeu, Haim, lasă umbrela şi ia bastonul, numai termină odată!
– Nu ştiu ce-i cu tine astăzi. Ba îmi spui să iau umbrela, ba îmi spui să las umbrela, sau să iau basotnul. Uf, Doamne, e o nenorocire, cu femeile astea! Niciodată nu ştiu ce vor…
Bun comerciant
Cohen îşi învaţă fiul:
– Dacă vrei să fii un bun comerciant, cumperi de la pesimişti şi vinzi la optimişti.
Nu-i mai simplu?
– Ce faci, Moişe, mănînci în ziua cînd toţi evreii postesc?
– Uite ce e: eu nu fur, nu mint, nu iau dobîndă, dar nici nu postesc!
– Ce tîmpit eşti, nu e mai simplu să nu mănînci o zi?
Sănătoşi tun
Lazăr nu se simte bine şi se duce să consulte un medic. Acesta nu-i găseşte nimic, dar, din prudenţă, îi spune:
– Vino mîine dimineaţă şi adu-mi nişte urină. O s-o dau la analizat.
A doua zi îi aduce medicului o sticlă mare plină de urină; medicul nu face nici o remarcă şi în curînd ăi spune lui Lazăr că rezultatul este bun. Acesta fuge repede acasă şi dă soţiei vestea cea bună:
– Sara, să ştii, că nici eu, nici tu, nici fiica noastră, Rebbeca, nici soţul ei şi nici chiar bunicul nu avem nimic!
Acelaşi-tratament
Levi urmează să fie consultat de celebrul profesor de medicină, Hermann. Îi telefonează şi-l întreabă de onorariul său:
– Două sute de shekeli prima vizită, cîte o sută următoarele.
Peste două zile Levi intră la medic şi îi spune foarte degajat:
– Bună ziua, domnule profesor, iată-mă venit din nou…
Hermann îl consultă cu grijă, după care îi spune:
– Nimic schimbat, dragă domnule, continuă tratamentul indicat data trecută.
Nervi
– Dar calmează-te, Iossel! Ce te-a putut aduce în starea asta?
– Aş vrea să te văd pe tine. Tu ce ai fi făcut în locul meu?
– Dar explică-mi şi mie…
– Închipuie-ţi, adineauri, intru în casă şi o prind pe nevastă-mea făcînd dragoste cu vecinul nostru, un jandarm pensionar… Era să mor! Am fost atît de furios, că dacă aveam un revolver, îi trăgeam două perechi de palme acestui Don Juan de mahala!
Boabe de fasole
Efraim cu Moşe s-au dus la oraş, unde au făcut-o lată: au mîncat la restaurantele necuşer, s-au destrăbălat cu tîrfe… La întoarcere, un „binevoitor” i-a turnat la rabin, care i-a pedepsit: opt zile să umble cu boabe de fasole în pantofi. A patra zi a pedepsei cei doi se întîlnesc pe uliţele satului; în timp ce Iossel şchiopăta de tot, Moşe umbla, de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat.
– Ce faci, Moşe, doar nu ai îndrăznit să nu respecţi ordinul rabinului?
– Sigură că îl respect, dar el nu ne-a interzis să fierbem fasole!
Meseria
– Iossel, ai venit la serviciu cu o întîrziere de o oră. Vreau să te explici.
– Îmi cer iertare, domnule director, totul s-a întîmplat din cauza nevesti-mii, a avut o naştere extrem de grea.
– Asta este altceva. În acest caz eşti scuzat.
Peste trei zile Iossel soseşte la birou cu o foarte mare întîrziere.
– Iar nevastă-mea este de vină, domnule! A avut o naştere foarte grea…
– Îţi baţi joc de mine! Asta mi-ai mai spus-o şi acum trei zile!
– Sigur că da, domnule director… dar dumneavoastră uitaţi că nevastă-mea este de meserie moaşă…
Iankel stă de vorbă cu Iossel
– Hai să căsătorim copiii, spune Iossel, fiica mea Sara este adorabilă…
– sînt de acord…
– Dacă ea se mărită cu David al tău, îi dau 10000 de shekeli pentru fiecare an împlinit al ei. Ce zici?
– Cîţi ani are Sara?
– Cincisprezece.
– Cred că ea este prea tînără pentru David al meu.
Viceversa
Moise împreună cu Aron înfiinţează o fabrică de covoare.
-Cum merge afacerea? Îl întrebă Iossel pe Moise.
-Destul de bine…
-Tu eşti, într-adevăr, asociat cu Aron?
-Da. Dar de ce întrebi?
-Păi, eu ştiam că tu nu aveai bani…
-Nu are importanţă… Aron avea capitalul, iar eu – experienţa…
-Înţeleg…
– Şi într-un an, Aron va avea experienţa mea, iar eu capitalul…
Căsătorie
-Este adevărat, Iossele, că ţi-ai măritat fiica cu casierul tău?
-Nimic mai adevărat…
-Mă miră teribil… Nu spuneai tu că nu prea ai încredere în el?
-Spuneam, spuneam…
-Şi totuşi i-ai dat mîna fiicei tale?
– Bineînţeles. Gîndeşte-te, dacă fuge cu banii, măcar fiica mea va fi cea care se va bucura de banii mei.
Cabala şi cei 7 înţelepţi
Cabala dezvăluie existenţa a 7 înţelepţi Maeştri ai lumii. Cu toţii evrei.
Primul evreu, Abraham, al cărui mesaj a schimbate lumea, a proclamat: „ Nu există decît un singur Dumnezeu.” Apoi a venit Moise, care a declarat: „ Cel mai important este Legea.”
Al treilea evreu, Regele Solomon, a enunţat: „ Importantă este Justiţia.”
Al patrulea evreu a predicat iubirea aproapelui: Iisus din Nazret.
După un mileniu şi jumătate, evreul Baruch Spinoza a proclamat domnia raţiunii.
„ Totul este materialism istoric şi dialectic”, a decis al şasea evreu, Karl Marx.
Al şaptelea evreu, Sigmund Freud l-a contrazis: „ Totul se află în conştient.”
Cabala nu l-a prezis pe al optulea evreu, Albert Einstein, care în era atomică a dat verdictul: „Totul este relativ”.
Moneda
Frumoasa Rebeca are un amant, David. Într-o zi îi telefonează:
– Soţul meu trebuie să plece diseară de acasă; să fii la ora 9 în faţa casei. Dacă într-adevăr a plecat, voi arunca pe fereastră o monedă de 10 shekeli şi vei putea să urci.
Seara, David se înfiinţează la postul său, moneda este aruncată, iar Rebeca se întinde languros pe pat, aşteptîndu-l. Trec 5 minute, 10, 20… Ea începe să se enerveze, cînd – în sfîrşit – se deschide uşa şi intră David.
– Ce s-a întîmplat? Spune ea, n-ai auzit moneda căzînd?
– Ba da, dar în întuneric nu am-putut-o găsi…
Şchioapa
– Căsătoreşte-te cu ea, Rosenfeld… este o partidă minunată. Este fiica vînzătorului de mobilă Edelbaum. Are o zestre de trei milioane…
– Nu zic nu… Dar o cunoşti bine? Zilele trecute am văzut-o pe stradă şi parcă şchiopăta. Nu ştii, era o chestie întîmplătoare, sau aşa şchiopăta ea totdeauna?
– Aş, numai cînd umblă…
Nu ştiţi ce pierdeţi
La un dineu, un episcop catolic este aşezat lîngă un rabin. Se serveşte un splendid cotlet de porc, cînd episcopul se apleacă spre rabin:
– Din asta, nu o să mîncaţi…
– Evident că nu, mi-o interzice religia mea…
– Păcat, nu vă daţi seama ce pierdeţi.
După cină, toată lumea se ridică şi dă să plece. Rabinul i se adresează episcopului:
– La revedere, şi transmiteţi sărutările mele doamnei…
– Vai, dar ştiţi că religia mea îmi interzice asta!
– Ce păcat, domnule, nu vă daţi seama ce pierdeţi!
Iacob şi cu Itzhak joacă cărţi
Deodată Iacob izbucneşte:
– M-am săturat, tu trişezi…
– Dar nu este adevărat.
– Mincinos, trişor, escroc, bandit. Toată familia ta este la fel: taică-tu a stat 20 de ani la puşcărie, maică-ta – toţi o ştiu – a fost o stricată… pe fratele tău îl caută poliţiile din lumea întreagă, iar de soră-ta, să nu mai vorbim… Şi tu eşti un trişor ordinar…
– Te rog, Iacob, spune Itzhak, fără să se enerveze: în numele vechii noastre prietenii, evită declaraţiile neclare.
Un ochi
În rai, Dumnezeu i se adresează lui Iossel:
– Ai fost toată viaţa ta un bun evreu… vreau acum să-ţi fac o plăcere: cere-mi orice şi vei primi, dar să ştii că cel mai rău duşman al tău va primi dublul a ceea ce vei primi tu.
– Îţi mulţumesc Doamne, răspunde Iossel. Scoate-mi un ochi.
Scrumbii
– De ce au scrumbiile capul tăiat?
– Ca din cauza cepii să nu le usture ochii.
La ghicitoare
Soţia lui Moişe vine de la ghicitoare.
– Moişe, ghicitoarea mi-a spus că nu mă mai iubeşti.
– De ce dai bani pe lucruri inutile, eu ţi-aş fi spus asta pe gratis.
Kraus
Cunoşti pe cineva pe care-l cheamă Kraus?
– Depinde. Pe Kraus de la băcănie, care-mi datorează bani, îl cunosc. Pe Kraus de la supermarket căruia eu îi datorez, nu-l cunosc.
Succes relativ
Burăhzon, un ins extrem de bogat, scrie o piesă de teatru şi suportînd cheltuielile, convinge pe un director de teatru s-o reprezinte. După premieră autorul e întrebat de un prieten, cum a primit publicul spectacolul.
– A fost un fiasco; un sfert din sală m-a huiduit.
– Un sfert de sală nu este nici o nenorocire, îl consolează amicul.
– Ba, este, căci restul de sală era gol.
Vrea să se însoare
El se prezintă la rabin ca să-l anunţe că vrea să se însoare. Rabinul îl întreabă:
– Ai mai fost căsătorit vreodată?
– Nu, dar de ce această întrebare? Costă mai ieftin dacă te căsătoreşti a doua oară?
Povaţă competentă
Netty şi Betty, două prietene stau de vorbă într-o cofetărie.
– Pentru nimic în lume n-aş vrea să fiu a doua soţie a unui văduv, spune Netty.
– Vorbeşti ca un copil, îi răspunde Betty, e mai bine să fii a doua soţie a unui văduv decît… prima.
Personajul principal
– Ai avut vreun strămoş care să se fi urcat pe scenă sau să fi apărut într-un film?
– Vărul meu a fost odată personajul principal al unei adunări publice, dar platforma s-a prăbuşit.
– Şi el a căzut la pămînt?
– Nu, l-a oprit funia…
Accidente
Şmil: Săptămîna trecută neveste-mi i-a intrat în ochi un fir de nisip şi a trebuit să meargă la doctor. M-a costat două sute de şekeli.
Haim: Asta nu-i nimic. Săptămîna trecută neveste-mi i-a trecut prin faţa ochilor o vitrină cu o haină de blană şi m-a costat două mii de şekeli.
O fi ştiind doamna ceva?
Doamna Şmilovici îşi atîrna rufele pe frînghie, cînd clevetitoare ei vecină s-a apropiat de ea şi i-a spus:
– Îmi pare rău că trebuie să ţi-o spun, dar gurile rele susţin că soţul dumitale se ţine după fete. La vîrsta lui! Are şaizeci şi cinci de ani, nu-i aşa?
– Da, are şaizeci şi cinci de ani. Ei şi ce dacă aleargă după fete? Şi cîinii aleargă după maşini. Şi cînd prind cîte una, parcă pot să şofeze?
Al cincilea
Ruti, în lift, către un tip chipeş:
-Ştiţi, semănaţi leit cu cel de-al cincilea soţ al meu.
-Dar de cîte ori ai fost căsătorită?
– De patru ori.
