Acum cîţiva ani mi s-a părut o idee interesantă să spun că pagina asta este felia mea de internet, adică locul în care mă manifest şi scriu ce am de scris. Fiecare are dreptul la o felie (mai mare sau mai mică) de internet, mai ales că în lumea virtuală este loc pentru toată lumea şi chiar ar mai încăpea vreo două lumi pe lîngă.
Cu lumea fizică este cu totul altă poveste: a fost supusă împărţirii şi ceturilor pe seama feliilor vreme de milenii, cu siguranţă va continua în aceeaşi direcţie cel puţin atîta vreme cît oamenii vor rămîne oameni şi nu se vor transforma în… altceva. Una dintre împărţelile astea teritoriale din lumea fizică este foarte la modă pe la noi zilele astea şi am preferat să aştept înainte de a-mi da cu părerea despre toată situaţia. De fapt despre tot scandalul ăsta afurisit în care s-a transformat, aşa cum era de aşteptat de fapt: este genul de subiect care va face să curgă multă cerneală (fizică sau… virtuală) pe degetele tuturor care au ceva de zis despre asta.
Judeţele României versus proiectul teritoriilor administrative. România feliată, o mare pizza de care trage toată lumea ca să obţină cea mai mare felie. Ba vor 8 judeţe, ba vor 12… ba vor toate 41, aşa cum sînt deja. Este un moment bun pentru politicieni ca să împartă un teritoriul care nu le aparţine, dar despre care, din nefericire, au un cuvînt de spus.
Eu NU am încredere în nici una dintre taberele politice care s-au format în jurul acestui subiect. Îi acuz (de parcă ar mai fi nevoie de aşa ceva, doar o ştim cu toţii) că-şi urmăresc propriile interese. UDMR-ul vrea în continuare tîmpenia aia de ţară în ţară (aşa zisa “autodeterminare”) riscînd războiul civil, cealaltă tabără (aia formată din lingăii şi javrele lui Băsescu şi Boc – nu mă întrebaţi detalii, acum chiar n-am chef de ele dar ştiţi despre ce vorbesc) urmăreşte ceva anume, dar încă îmi este neclar ce. În ultimele zile am fost prea prins cu treburi ca să mă apuc să îi urmăresc cu atenţie, dar sînt sigur că nu este nimic bun pentru poporul ăsta. Ştiţi ce se spune, nu? Cea mai rapidă şi mai bună metodă de a tîmpi şi de a manipula o populaţie numeroasă este prin intermediul televizorului, iar canalele noastre de mass-media şi cei pe care-i susţin se întrec între ei în a fi manipulatorul anului.
Pînă la urmă noi, cetăţenii acestei ţări cu ce rămînem? Pe bune: cu ce rămînem în urma acestui scandal? Aş zice că rămînem cu ochii beliţi la tembelizor sau pe la fluxurile de ştiri (ăia care încă mai ştiu să citească), urmărind circul, dar n-ar fi deloc amuzant şi nici n-am cîştiga nimic. Refuz să mă las prostit şi furat de oricine încească aşa ceva, şi nu pot spune că-s puţini.
Din punctul meu de vedere felia mea de România este chiar. aţi ghicit, România. Toată România. Şi orice ar spune gunoaiele din mass-media şi javrele politice nu renunţ la felia mea.
