În noaptea de sîmbătă spre duminică s-a derulat programul de acces liber la muzeele din Europa. Cu această ocazie a început în Oradea aniversarea zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, între 14 şi 20 mai.
Anul trecut nu am reuşit să mă duc, iar în acest moment chiar nu mai ştiu motivele… trebuie să fi fost…, dar anul acesta am fost… şi mi-am luat aparatul foto cu mine. Albumul de pe Picasa unde le-am încărcat pe cele mai reuşite este aici. Aş fi preferat să fie mai multă lumină ca să pot pune mai multe, dar asta e… Data viitoare mă voi duce cu un alt aparat (probabil) pe care să ataşez un blitz mai puternic.
Expoziţia de sîmbătă noapte de la Palatul Baroc a fost un pic dezamăgitoare din punctul meu de vedere… la cîte mii de obiecte (nu ştiu dacă-s zeci de mii sau sute de mii, oricum sînt suficiente) are în custodie Muzeul Ţării Crişurilor mă aşteptam să fie expuse mai multe. Dacă nu insistai prea mult să studiezi exponatele ai fi parcurs culoarele şi sălile expoziţiei în 5, hai să zicem cel mult 10, minute. Au fost totuşi cîteva care mi-au atras atenţia: pictura care se întinde pe un perete, plăcuţa cu inscripţia veche de vreo 6700 de ani pe care este imprimat unul dintre cele mai vechi sisteme de scriere, armura şi armele…
Partea bună este că a fost înghesuială… cel puţin în anumite momente. Am avut prilejul să stau ceva mai mult pe acolo, m-am întîlnit cu nişte prieteni pe care nu i-am văzut de ceva vreme, aşa că am mai rămas. Pentru o expoziţie care nu are prea mai pretenţii cea de sîmbătă noapte a avut succes. Nu pot decît să sper că următoarele vor fi mai mari şi mult, mult mai reuşite.
Articol preluat de aici.
