N-am apucat să urmăresc azi ştirile, dar am auzit totuşi că Franţa şi Germania au solicitat amînarea aderării la spaţiul Schenger pentru România şi Bulgaria. Nu ştiu cît de recentă este informaţia, dar pînă la urmă a ajuns şi la mine. N-a ajuns însă singură: era însoţită de comentariile politicienilor noştri care au sărit ca arşi comentînd că s-au săturat să fie tot timpul monitorizaţi şi că merităm să intrăm în spaţiul ăsta. Ei susţin că am îndeplinit cerinţele celorlalte ţări şi că această amînare fără motive reale este o discriminare.
Cum? Cum? Cum adică?
Şi cum rămîne cu siguranţa graniţelor? Mă gîndesc că or fi destul de sigure, da’ tot mai scapă vreun individ non-european care vrea să ajungă să muncească aiurea prin Europa. Probabil siguranţa graniţelor este singura reuşită din tot amalgamul de cerinţe europene, şi spun “probabil” doar pentru că nu am foarte multe informaţii despre cei care sînt prinşi şi nici despre cei care scapă. De fapt n-am nici o informaţie actuală.
Cum rămîne cu corupţia la care sînt aşi? Adică AŞI! Aş da o mulţime de exemple, dar cam peste tot trebuie să mergi cu plicul în buzunar (sau cu vreo atenţie) dacă vrei să obţii mai repede, mai bine şi mai uşor ce ar trebui să obţii gratuit şi în aceleaşi condiţii de calitate şi rapiditate.
Cum rămîne cu justiţia care este atacată din toate părţile şi folosită de politicieni în manevrele lor şi afaceriştii care vor să scape cu basma curată (eventual cu cîteva luni de pîrnaie în locul deceniilor meritate)? Cum rămîne cu încercările de a schimba magistraţii curţii supreme cu aceia care sînt pe placul unora (este doar un exemplu în care fiecare partid vrea cîte o bucăţică dintr-un tort) şi cu manipularea deciziei acestora pentru a bloca manevrele opoziţiei?
Mafioţii au început să se omoare între ei prin locuri publice, jafurile s-au întensificat în ultimii ani (provocînd adevărate valuri de criminalitate) iar politicienii noştri consideră că totul este în regulă. De fapt pentru ei este bine… doar li se micşorează numărul concurenţilor, nu? Dar asta nu înseamnă că este bine şi pentru România.
Nu au fost menţionate problemele din sănătate şi educaţie, dar asta nu îi interesează pe europeni cînd vine vorba de aderarea la spaţiul Schenger. Cel puţin deocamdată… dar în momentul în care vom deveni un popor de zombie creduli, intoxicaţide religie şi needucaţi care să le stea pe cap li se va schimba părerea.
Într-o ţară în care se instalează treptat haosul politicienii se plîng că sîntem discriminaţi de către europeni şi se consideră nedreptăţiţi cînd li se atrage atenţia (fie şi indirect) de problemele apărute în urma promisiunilor lor neonorate. Căci ce altceva sînt decît nişte promisiuni neonorate?… să ai pretenţia să aderi la o zonă şi să te plîngi cînd nu eşti în stare să îndeplineşti condiţiie lor, condiţii pe care le ştiai foarte bine vreme de cîţiva ani buni. N-o fi tocmai corect, dar sîntem totuşi România cea frumoasă şi nepieritoare… sîntem obişnuiţi cu aşa ceva.
Articol preluat de aici.