Fiscul si sechestru pe Arhiepiscopia Tomisului

Zilele acestea mi-am adus aminte din plin şi încă o dată de tupeul unora dintre preoţii care aparţin de aşa zisa religie naţională. Aseara am văzut pe Antena 2 (doar fugitiv, cît am stat pe lîngă televizorul aprins) o emisiune cu un preot tupeist care i-a spus unui specialist it ateu că acesta trăieşte în lumea calculatoarelor spre deosebire de cei credincioşi care trăiesc în lumea reală pentru ca mai apoi, nu chiar imediat, să adauge că este mai sigur de existenţa lui decît de existenţa lui şi a celor din studio. Popa ăla mi-a aratat că prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul. Unii ar putea spune că mă leg de credinţa individului respectiv, dar de fapt mă leg doar de declaraţiile lui.

Ştirea de azi, cea pe care am abordat-o de fapt, nu face decît să completeze atitudinea preotului de aseara. S-a spus şi pe la tembelizor, dar şi pe reţea, că mai multe bunuri ale Arhiepiscopiei Tomisului, printre care Palatul Arhiepiscopal, terenuri şi autoturisme, au fost puse sub sechestru de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Constanţa, pentru o datorie către stat de peste 4,2 milioane de lei.

Datoria este veche de aproape 6 ani şi a tot crescut între timp pînă să ajungă la suma asta frumuşică. Din ce-am înţeles de la ştiri datoria asta este motivată de neplata unor taxe la stat pentru salariile preoţilor din subordine şi că ar mai fi ceva deturnări de fonduri implicate.

Personal nu pot să nu mă întreb cît de nesimţiţi trebuie să fie unii oameni încît să primească bani de la credincioşi, de la stat, din donaţii şi din afacerile BOR-ului (care-s mai mult de o grămadă), să facă planuri ca să construiască o monstruozitate denumită şi categrală a mîntuirii neamului, dar să nu plătească taxele pentru stat ale propriilor angajaţi. Pentru că asta şi sînt preoţii ortodocşi: angajaţi la BOR. Evident, întrebarea pe care mi-o pun este pur retorică. Răspunsul este cît se poate de clar: foarte nesimţiţi. Practic sînt nişte monştri de nesimţire.

În completare a ce am văzut pe la tembelizor mai devreme, în Evenimentul zilei scrie că Arhiepiscopia Tomisului a trimis un comunicat de presă prin intermediul căruia care face referire la statutul de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, conform căruia “bunurile sacre sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi… prin urmare sediul Arhiepiscopiei Tomisului nu poate face obiectul unui sechestru”.

HA?! Ştiu că pentru unii BOR-ul este o ţară în ţară, dar pentru o asemenea tîmpenie repetată prea des aş fi în stare să le dărîm acele bunuri de rahat. Pentru moment sînt de acord cu directorul Emil Mihăilescu care, conform aceluiaşi articol, susţine că Palatul Archiepiscopal este “un obiect de bun comun” fiind vorba despre sediu administrativ. Din punctul meu de vedere n-are decît să-l confişte, le mai dă unora peste bot şi chiar că ar merita.

Pînă la urmă cei care vor plăti vor fi tot fraierii de credincioşi pentru că autorităţile bisericeşti vor să facă o chetă printre preoţi şi să strîngă banii pe care nu i-au plătit statului.

Articol preluat de aici.

Un patriarh pe o moneda romaneasca

Una dintre ştirile pe care am dat azi pe reţea pe hotnews (este de ieri după-masă, iar dacă nu se trezea să comenteze despre ea probabil că nu aş fi remarcat-o prea curînd) are legătură cu decizia BNR-ul de a emite o monedă comemorativă pe care va fi inscripţionat chipul patriarhului Miron Cristea.

Nu ştiu în ce măsură vă este cunoscut numele, mie nu îmi era chiar deloc cunoscut, dar este un patriarh care a fost o vreme minstru al României (perioada 1938-1939) despre care se spune că este responsabil de alungarea unor evrei din ţară în acea perioadă. Tocmai de aceea s-au apucat să protesteze ambasadorul Mark Gitenstein (care s-a declarat dezamăgit) şi Radu Ioanid, director in cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington (care s-a declarat şocat).

Or fi avut motivele lor (aşa zisul antisemitism – nu ştiu care au fost motivaţiile acelui patriarh, dar prea multe lucruri au fost oprite în ultimii ani cu bocancul greu al acuzaţiilor de antisemitism, fie ele adevărate sau nu), dar pe mine mă amuză faptul că BNR-ul a răspuns pozitiv cererilor BOR-ului (de fapt a fost solicitarea expresă a patriarhiei) de a emite nişte monede pentru a marca dubla celebrare a celei de-a 125-a aniversări a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi respectiv a împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române. Conform articolului, pentru celebrarea acestor evenimente BNR a realizat o dublă emisiune numismatică în care sînt cuprinse o monedă de aur şi cinci monede de argint reprezentînd simboluri ale Bisericii Ortodoxe Române.

Nu vă lăsaţi păcăliţi: este un amuzament combinat cu dezgust. Respect credinţa oamenilor, dar multe dintre acţiunile Bisericii române îmi provoacă această reacţie (adică dezgutul). Acum au combinat două dintre păcatele lor cele mai mari: a nu face chip cioplit şi a nu se lăsa conduşi de măriile lor BANII.

Articol preluat de aici.

Impozitarea bisericii, o forma de respect pentru societate

Unul dintre articolele peste care am dat aseară are ca subiect impozitarea bisericii şi se găseşte pe hotnews aici. Titlul de acolo este o întrebare, dar eu l-am preluat sub forma unei afirmaţii pentru că răspunsul meu este un categoric DA.

Conform datelor publice prezentate în articolul respectiv, fenomenul religios a cunoscut in ultimii 20 de ani o expansiune fără precedent: peste 4.000 de biserici din cele peste 18.000 cîte există în România au fost construite după 1989, numărul teologilor a explodat de la 1.000 de absolvenţi cît scoteau cele patru facultăţi de teologie în 1989 la peste 10.000 cîţi sînt acum în cele 30 de facultăţi de teologie. Sumele alocate cultelor de la bugetul naţional au crescut şi ele de la 3 milioane de dolari anual pînă în 1998, la 10 milioane de dolari în 1999, 40 de milioane de euro în 2007, 100 de milioane de euro în 2008 si tot 100 de milioane în 2009. În Bucuresti biserica ortodoxă română a primit 12 hectare de teren pentru construcţia de lăcaşe de cult şi pentru deja celebra Catedrală a Mîntuirii Neamului, iar acest lucru se practică în cam toată ţara.

Biserica Ortodoxa Romana primeşte ajutor de la stat pentru o parte din salariile angajaţilor, are un trust de presă, pensiuni şi hoteluri, monopol pe producţia de lumînări şi alte obiecte de cult, proprietăţi imobiliare, terenuri, păduri… şi NU plăteşte impozite şi taxe la stat.

Iar acest lucru nu este normal, cel puţin nu din punctul meu de vedere. Religia a fost întotdeauna o afacere FOARTE profitabilă, chiar şi în detrimentul adepţilor ei (sau poate în ciuda lor, dar cu siguranţă datorită lor), dar pe la noi cam începe să-şi ia nasul la purtare. Nu ar fi ceva nou, doar o fac mulţi.

Articol preluat de aici.

BOR organizeaza colecte pentru sinistrati

Una dintre ştirile de la radio (da, cam ascult radio şi în dimineaţa asta au apărut destule care să-mi atragă atenţia) spunea că Biserica Ortodoxă Română organizează colecte pentru cei care şi-au pierdut casele în zonele inundate. Este o ştire care m-a cam deranjat pentru că ştiu că preoţii au bani gîrlă (de fapt se vede foarte uşor asta, s-au făcut destule remarci deja despre maşinile scumpe pe care şi le-au cumpărat şi bisericile pe care le aruncă peste tot) dar pînă la urmă tot la credincioşi apelează atunci cînd este nevoie de bani suplimentari.

Nu se spune degeaba că nu este prost cel care cere ci este prost cel care dă. Oare cît de prost trebuie să fii ca să le dai preoţilor bani? Din punctul meu de vedere foarte. Pe lîngă efectul benefic pe care îl au preoţii (ceea ce este greu de negat), mulţi dintre ei nu practică decît un şantaj emoţional ordinar.

Ştirea pe care am găsit-o pe reţea este aici.

Articol preluat aici.

Averea şi influenţa BORiţilor

Într-unul dintre articolele mele mai recente (îl găsiţi aici) am abordat declaraţia Bisericii Ortodoxe creştine care, pe scurt, declara că criza economico-financiară în care n aflăm este doar o problemă a moralităţii unora, că nevoia de a face economii este de fapt o înşelătorie şi că este obligatoriu să faca tot mai multe biserici şi să-şi mărească influenţa asupra oamenilor. Este aberant, dar este în acelaşi timp o reacţie normală: ei ştiu că se vor găsi întotdeauna fraieri şi proşti care să le dea de

De exemplu azi s-a anunţat că guvernul a acordat 2 milioane de euro BORîţilor pentru consolidarea, repararea şi finalizarea construcţiilor de biserici, ceea ce dovedeşte ce am scris.

Cu alte cuvinte: BOR-ul primeşte ajutor de la stat (statul dă o parte din salariile preoţilor, dă bani pentru biserici şi le acordă o parte din PIB ca şi cotizaţie pentru susţinerea cultelor religioase), deşi are o avere sub cur după retrocedarea unor hectare întregi de pădure (de exemplu, pădure care a început să fie foarte exploatată după retrocedare) şi a unor multe ale domenii şi imobile. Mai primeşte bani de la oameni din redirecţionarea celor 2% din profit şi donaţiile fraierilor, din serviciile pe care le oferă (nunţi, botezuri, înmormîntări şi aşa mai departe) şi mai cere în plus.

Este uşor să spui că problemele altora sînt o minciună şi înşelătorie atunci cînd te scalzi în bani şi oferi prea puţine în schimb. Sînt sigur că vor începe să-şi schimbe discursul şi perspectiva cînd se va găsi cineva care să le înceapă să le ia banii. Din punctul meu de vedere este doar o problemă de timp pînă cînd se va întîmpla aşa ceva şi pot spune cu siguranţă că preoţii se vor victimiza, vor căuta să facă probleme şi, mai ales, vor căuta să-şi păstreze şi să-şi mărească influenţa asupra oamenilor. Este meseria lor, ba mai mult, este felul de a fi a multora.

Articol preluat de aici.

Aberatia megalomana a Catedralei Mintuirii Neamului

Unul dintre subiectele preferate ale Bisericii Ortodoxe Române în ultimii ani este Catedrala Mîntuirii Neamului şi dorinţa lor de a construi o construcţie megalomană (ca dimensiune). Pînă acum au avut probleme cu banii şi cu locaţia, dar ieri au anunţat că ei speră să înceapă construcţia ei în luna august a acestui an. Puteţi citi despre acest anunţ aici şi aici.

“Prin Tema de proiectare s-a prevăzut ca dimensiunile Noii Catedrale să fie următoarele: 120 m lungime, 70 m lăţime şi 120 m înălţime, iar la slujbele religioase din interiorul Catedralei să poata participa împreună 5000 de persoane”, a precizat patriarhia BOR.

Conform paginii Gîndul.ro, catedrala s-ar întinde pe 11 hectare, iar “purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, a spus că lucrarea ar putea costa aproape 400.000 de milioane de euro, bani în care sînt incluse finisajele, sculptura şi pictura. Clădirea va avea cinci etaje, între care trei subterane şi două deasupra solului, 12 lifturi, 250 de locuri de parcare subterane şi două spaţii de cazare, totalizînd 500 de locuri. De asemenea, lăcaşul va avea trei altare şi un pridvor care va rămîne deschis zi şi noapte. De asemenea, Catedrala va avea două hramuri: Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) şi Sfîntul Apostol Andrei, şi s-ar putea ca la subsol să mai existe un al treilea hram Sfîntul Dionisie.”

Personal sînt împotriva unei asemenea aberaţii şi am mai multe motive pentru aceasta:

1) poporul român nu are nevoie să fie mîntuit, are nevoie să fie hrănit, educat şi menţinut sănătos.

2) măsura credinţei nu stă în dimensiunea clădirii ci în acţiunile oamenilor. Aparent BOR-ul fie a uitat, fie ignoră asta.

3) încă nu îmi este foarte clar de unde vor lua banii pentru construcţie, dar eu n-am de gînd să plătesc în vreun fel pentru megalomania altora. Mai ales că nu sînt creştin.

Oricum, sînt optimist. Ştiţi de ce? Oricît de mult va costa clădirea aia, oriciţi ani va dura finalizarea ei, de dărîmat se poate dărîma în numai cîteva minute. Cine o va face sau cînd nu ştiu… rămîne să trăim şi să vedem.

Articol preluat de aici.

Mihai Eminescu cel sfint

Mai zilele trecute am scos un “aoleu” cînd am citit despre melodiile pe care Florin Salam le-a înscris pentru Eurovision (evident, nu s-au calificat, dar asta este altă poveste). Ieri am scos alt “aoleu” şi am început să rîd. N-am abordat subiectul pentru că mi s-a părut o glumă proastă, una dintre acele aberaţii cu care nu prea are rost să-ţi pierzi timpul.

Şi totuşi, se pare că nu e tocmai glumă, cel puţin din punctul de vedere al unora. Cică, spun ziarele pe care le-am parcurs, poetul Mihai Eminescu a fost propus pentru canonizare. Aoleu, a înnebunit lupul! (mai ştiţi reclama, nu?). Ba mai mult, într-o scrisoare adresată marţi patriarhului Daniel s-a susţinut de către Liga Scriitorilor din România ca ei speră că propunerea “va găsi ecoul cuvenit la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române pentru a-l aşeza pe Mihai Eminescu la locul cuvenit în calendarul Sfintilor Ortodocşi Români”.

Potrivit reprezentanţilor Ligii poetul ar merita canonizat din mai multe motive, inclusiv pentru faptul că dintre cele 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file scrise de poet şi aflate la Academia Română “răzbate spiritul naţional-ortodox”. S-a mai precizat că Mihai Eminescu a urmat între anii 1858 şi 1860 şcoala primară National Hauptschule (scoala primară ortodoxă orientală) din Cernăuţi şi că în poeziile şi articolele de presă, în căutari ştiinţifice şi studii filosofice “Eminescu reaminteşte mereu de prima imagine văzută la naşterea sa, un Hristos blînd si iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă”.

Zău? Pe bune? Eu mă întreb, aşa, retoric, ce droguri prizau cei din liga scriitorilor cînd au redactat mesajul în cauză. Pentru că dacă, cumva, nu au fost drogaţi cînd au scris aberaţia aia eu i-aş trimite direct la ospiciu, bine izolaţi de lumea exterioară şi îmbracaţi într-o cămaşă de forţă ca să nu-şi facă şi mai mult rău.

Ca să completez abordarea indivizilor de la liga scriitorilor trebuie să menţionez că în scrisoarea adresată patriarhului Daniel ei afirmă ca Mihai Eminescu se trage dintr-o familie ortodoxa, caminarul Gheorghe Eminovici. Tatăl poetului provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei, iar Raluca Eminovici, mama poetului, născuta Jurascu, era ortodoxă. Ei, şi? Faptul că părinţii săi erau ortodocşi nu garantează în nici un fel faptul că şi el era ortodox. Credinţa este în întregime personală.

Nu pot spune că l-am studiat pe Mihai Eminescu (ce-am învăţat în şcoală nu este tocmai studiu, nu la nivelul la care îl înţeleg eu)… dar, din ceea ce ştiu despre el abordez o perspectivă mai apropiată de a lui Cristian Tudor Popescu. Acesta nu crede în teza unui om profund aplecat asupra religiei prtodoxe: “Mihai Eminescu, pentru cine l-a citit, este este nu un naţionlist, înainte de a fi naţionalist ortodox, este  un raţionalist şi e ortodox numai în sensul literal al cuvântului ortodox, care înseamnă dreaptă gîndire. Este cel mai mare raţionalist român, un om foarte exact în gîndire. Eminescu era cunoscător şi al altor religii decît religia ortodoxă, avea cunoştinţe de islam, de budism, de hinduism”.

“Poate că ar trebui să fie considerat sfînt, dar nu printre preoţi, ci printre scriitorii români, pentru că a fost un om rar prin caracterul lui. La noi, la scriitorii români, talent avem, geniu, se întîmplă destul de des, dar în ceea ce priveşte caracterul, scriitorii români au stat foarte prost”, spune CTP despre locul pe care ar trebui să-l ocupe Mihai Eminescu în ierarhia poeţilor români. Articolul întreg este aici.

Articol preluat de aici.