Sanatatea: Alimentatia, unul din secretele unei batrineti fericite

Nu este deloc un secret că alimentaţia ne influenţează la toate vîrstele, în toate perioadele vieţii, indiferent de zona geografică în care ne aflăm, de obiceiurile civilizaţiei din care facem parte, de ritmul cotidian. O alimentaţie dezechilibrată deschide calea apariţiei unui număr destul de mare de boli, inclusiv a banalei răceli atunci cînd sistemul imunitar este slăbit din cauza lipsei de vitamine şi minerale suficiente unei funcţionări optime.

Istoria a dus la apariţia multor tipuri de alimentaţie şi reţete tradiţionale, în funcţie de zonele geografice, iar aceste reţete s-au schimbat în timp pe măsură ce noi tipuri de alimente au devenit disponibile. De exemplu mămăliga nu era disponibilă pe vremea dacilor în această regiune pentru că porumbul din care este făcut mălaiul a fost adus în Europa din America (împreună cu alte alimente foarte utilizate precum cartofii) după descoperirea acesteia de către Cristofor Columb… dar mămăliga este considerată în zilele noastre o mîncare specific românească.

Sanatatea Alimentatie Alimentatia, unul din secretele unei batrineti fericite /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Sănătate la ceaun: mămăliga

Banala mămăliguţă poate deveni un medicament folositor în tratarea răcelilor şi a pietrelor la fiere. Mălaiul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaţie, numit de specialişti „prietenul intestinului subţire“. Dispreţuit pe nedrept, acest medicament tradiţional aduce numai beneficii atît omului sănătos, cît şi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă pentru hrănirea organismului şi curăţirea intestinelor.

Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie. Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor (cel puţin în unele locuri). Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decît a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment.

Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decît în proporţie de 22-28%.

Ajunşi în sînge, se transformă în hidroxiacizi care vor purifica sîngele de unele substanţe toxice. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducînd considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Ne ajută să trăim mai mult

Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.

De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Mai mult, banala mămăligă revitalizează funcţiile sexuale, în special feminine.

Rezultatele cercetărilor româneşti efectuate de antropologi în regiunea Bran-Rucăr (unde mămăliga e mai des pe masa românilor), arată că 9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată şi prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi după vîrsta de 72 de ani.

De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, romînii au folosit mămăliga ca leac.

De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani.

Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie, ne vindecau şi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi. Pentru durere în gît şi răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai şi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecînd continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi, vă veţi simţi infinit mai bine.

În popor, unul din adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă romînească. Se lasă să se răcească, cît poate suporta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat.

Cataplasma cu mămăligă caldă e bună şi în bronşite, gripă, tuse cronicizată.

Aceeaşi aplicaţie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite şi cistite.

De folos şi în obezitate

Pentru urcior: se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbînd-o cît se poate de des. În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare.

Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, avînd grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie de pîine cu unt. Se aplică fierbinte, cît suportă pielea, şi se acoperă cu un obiect de lînă, pentru a menţine temperatura locală ridicată.

Tratamentul se face în fiecare seară şi se ţine pînă se răceşte mămăliga.

Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa.

Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sînt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sînt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pîine, mălaiul avînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.
Studiile de nutriţie şi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiile dificile cu sîngerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală, hepatita.

De la mămăligă, la terci şi bulz

În mod tradiţional, mălaiul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălai în ţest (mălăiaş), mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chitac, cocîrţău.

Porumbul ca atare se mai mănîncă şi fiert (în oală), fript (la spuză) sau făcut floricele (la tigaie). Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă. Pe cea pripită o mănîncă mai mult orăşenii si se prepară punînd mălai puţin cîte puţin în apa sărată fierbinte, aşa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată.

Fierberea durează mai puţin decît la mămăliga vîrtoasă, preferată mai mult la ţară . În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasă să fiarbă pînă încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci, se sparge cu făcăleţul. La sate, mămăliga vîrtoasă nu se taie cu cuţitul, ci cu sfoară.

Terciul de mălai nu e altceva decît mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mîncau copiii cu plăcere cu felii de brînză sau zeamă de prune.

Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare şi mai tare la fir.
Cocoloşul sau bulzul se face din brînză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.

Ştiaţi că?

– 100 g făină de porumb are 351 calorii, 100 grame de pufuleţi au 520 calorii.

– Mămăliga se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.

– Mămăliga nu mai face cocoloaşe dacă înainte de a pune mălaiul la fiert îl stropiţi cu apă rece.

– Zahărul vanilat poate fi secretul mămăligii perfecte.

– Mămăliga nu îngraşă, dar combinată cu smîntînă şi brînză grasă efectul va fi acelaşi ca în cazul unei cine copioase. În curele de slăbire se recomandă iaurtul şi brînza de vaci.

Dieta cu mămăligă

Micul dejun: mămăligă fierbinte, cît mai crudă, amestecată în mod tradiţional cu un ou moale şi lactate.

Prînz: alimente obişnuite, dar înlocuiţi pîinea cu mămăligă

Cină: lapte bătut sau iaurt cu mămăligă.

 

Ceapa rosie, pretioasa ca o farmacie

Textul a fost primit într-un mesaj pe un grup de discuţii… sper să nu fie doar un mesaj de popularizare a cepei roşii.

Desi ceapa rosie este mult mai bogata in  substante necesare organismului uman decit cea alba,  calitatile sale terapeutice fiind nenumarate, la noi nu  se bucura de aceeasi popularitate precum ruda sa. Se spune ca romanii prefera ceapa alba din obisnuinta, pentru ca este ceva mai ieftina ori pentru ca nu stiu nimic despre  ceapa rosie si o privesc ca pe o ciudatenie.

Ceapa rosie are  in compozitie toata grupa de vitamineB, vitamina C, minerale  precum fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc si fier,  acid folic si biotina.

Despre ceapa rosie,  Paracelsus spunea ca e la fel de pretioasa precum o  farmacie. Ceapa rosie este un puternic dezinfectant si  un bun diuretic, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din  meniul zilnic al nici unei persoane.

Daca esti racit, tusesti si te doare gitul, ceapa rosie iti poate fi de  mare ajutor. Se curate trei cepe, se taie marunt ori se zdrobesc cu pumnul de coltul mesei, se adauga zahar sau  miere si 150 ml apa. Amestecul se fierbe  cinci minute, apoi se lasa la racit. Se filtreaza si din siropul format se iau patru, cinci linguri pe zi.

Taie o ceapa in patru si pune-o linga pat, in dreptul  capului. Peste noapte te va ajuta sa respiri mai bine si sa ai un somn linistit. Impotriva  durerilor de git taie o ceapa in felii, rondele, presara zahar si pune-o la frigider pentru citeva ore.  Din siropul lasat ia cite patru, cinci lingurite zilnic.

Calmeaza atacurile de panica. Ceapa rosie este un  calmant excelent. Crizele de nervi, atacurile de panica pot fi curmate imediat daca zdrobesti o ceapa si  respiri tinind-o aproape de nas. La fel se  procedeaza si in caz de insomnie daca, din diferite motive, nu poti minca ceapa seara.

Ceapa rosie, fiind un puternic analgezic si antiinflamator, calmeaza durerile reumatice si  pe cele provocate de guta. Ceapa taiata rondele,  asezata pe un tifon si incalzita la aburi, pe un capac intors, se fixeaza pe locul dureros si inflamat. In caz de sinuzita se pot face  inhalatii cu aburi de ceapa rosie. Doua-trei cepe de marime potrivita, zdrobite cu tot cu coaja, se pun la fiert intr-un litru de apa. Dupa ce apa incepe sa  clocoteasca se mai lasa inca cinci minute la fiert.  Inhalatiile se fac, de obicei seara, inainte de culcare, si nu se mai iese afara din casa. Durerile de cap si chiar  migrenele trec daca se leaga capul pentru citeva  minute cu o cataplasma de ceapa.

Feriti-va casa si familia de imbolnaviri tinand permanent sub pat, in  dreptul pernei pe care se doarme, o ceapa intr-o ceasca  sau o farfuriuta. Nu miroase, nu deranjeaza si nimeni n-o vede. Mincati ceapa  rosie zilnic. Poate asa veti intelege de ce  oamenii de la tara sint mult mai sanatosi decit cei de la oras, de ce se imbolnavesc foarte rar si multi nici nu stiu ce e aceea gripa.