Sticla Egiptului antic provenită din spaţiul extraterestru

Mai ţineţi minte articolul despre bijuteriile Egiptului antic care conţineau fragmente de meteoriţi?

În documentarul de mai sus echipa organizatoare a programului Horizon de la BBC se alătură unei echipe de cercetători care încearcă să soluţioneze misterul unor bucăţi de sticlă antică împrăştiate într-o zonă înderpărtată a deşertului Sahara. Căutarea lor se transformă într-oaventură riscantă în marea de nisip, ţinuturile pustii ale Siberiei şi la zona de test a primei bombe atomice din New Mexico… iar ceea ce descoperă pare să fie un nou fenomen natural.

În anul 1996 la muzeul egiptean din Cairo minerologul italian Vincenzo de Michele a descoperit o piatră strălucitoare într-o nuanţă galben-verde ataşată unuia dintre colierele lui Tutankamon. În urma efectuării unor teste s-a dovedit că era vorba de sticlă, una mult mai veche decît civilizaţiile egiptene.

Lucrînd împreuă cu geologul egiptean Aly Barakat echipa a urmărit să descopere originea bucăţilor de sticlă împrăştiate în deşert. Sticla era o enigmă ştiinţifică, iar teoria prezentată în documentar o leagă de prăbuşirea unui meteorit pe Terra.

Astrochimistul austriac Christian Koeberl a stabilit că sticla s-a format la o temperatură atît de mare încît nu putea fi decît o singură cauză: topirea nisipului la impactul cu un meteorit arzînd în atmosferă. Dar nu s-a observat nici un crater de impact, nici măcar pe imaginile luate de sateliţi.

Geofizicianul american John Wasson a sugerat o soluţie care “provine” din pădurile siberiene: în 1908 o explozie imensă a doborît 80 de milioane de copaci în Tunguska, Siberia. Nici acolo nu a fost descoperit un crater de impact, iar oamenii de ştiinţă consideră că un obiect extraterestru de formă şi origine incertă a explodat în atmosferă. John Wasson susţine ca ceva asemănător s-ar fi putut întîmpla şi deasupra deşertului egiptean, şi că ar fi putut genera o căldură suficientă pentru a topi nisipul şi a-l transforma în sticlă.

La mare plajele sint goale

Eu zic ca plajele astea goale trebuie umplute cit mai repede, cit mai des si trebuie avut grija sa nu ramina prea goale pentru multa lume. Voi ce ziceti? 😀

Plajele goale de la mare

Emil Boc, dobitbocul prim ministrul roman

Nu, n-am făcut nici o greşeală. Am spus dobitBoc. Adica Emil Boc aşa cum este el în mod normal. Una dintre ştirile din seara asta mi-a dovedit, încă o dată, că am dreptate.

Să întrebi este ceva absolut normal, mai ales atunci cînd nu ştii ceva. Copiii pun tot felul de întrebări, multe dintre ele foarte indiscrete, dar pe măsură ce cresc ajung să filtreze întrebările pe care le pun în funcţie de moment şi de situaţia (locul) în care se află. Ei îşi dau treptat seama că unele întrebări puse aiurea îi dezavantajează sau îi fac de rîs, şi de acee trebuie puse între patru ochi (sau, eventual, în cadrul unui grup de persoane de încredere). Orice om normal şi cu un oarecare dram de minte ar prefera să întrebe pe cineva autorizat (care cunoaşte bine subiectul sau subiectele nelămuririi) sau, eventual, să caute pe reţeaua mondială informaţiile respective. Depinde ce anume îi este mai la îndemînă.

Aparent, Emil Boc nu a învăţat încă lecţia întrebărilor indiscrete: el s-a apucat să întrebe în gura mare la începutul şedinţei executivului, cu o mulţime de oameni şi de camere de filmat îndreptate spre el, de ce au avioanele probleme cu cenuşa vulcanică dacă tancurile din Irak nu au probleme cu nisipul. L-a lămurit repede, într-o oarecare măsură, ministrul Apărării.

Cum a decurs discuţia, aşa cum a fost prezentată de ştirile ProTv (da, astea a fost ce-am găsit pe reţea la o căutare rapidă):

Domnule ministru Oprea, tancurile cum se descurcă în Afganistan şi… nu în Afganistan, în Irak, cînd era nisipul şi nu se opreau motoarele, la avioane de ce li se opresc motoarele? ” a întrebat Boc.

Ministrul i-a replicat imediat că şi tancurile au mai avut probleme din cauza nisipului fierbinte, dar că de regulă au funcţionat.

În primul rînd că în Irak se mai şi opreau, domnule prim-ministru, ca să ştiţi, pe nisipul fierbinte. Dar de regulă au funcţionat. Am întrebat şi eu, am crezut că este vorba de plafon, dar specialistii mi-au spus că nu, datorită lipsei de oxigen, de aceea intervine şi se opresc motoarele la avioane, de aceea este pericol de prăbuşire a avioanelor. Şi eu am crezut că este vorba doar de vizibilitate, dar nu, de fapt lipsa de oxigen“, a spus Oprea.

Premierul l-a ascultat atent, după care a spus că şi in industria aeriană trebuie găsite soluţii pentru evitarea unor astfel de probleme.

Şi uite aşa se rezolvă probleme lumii! Boc decide, lumea se supune.

Articol preluat de aici.