Viața după moarte

Un cuplu a facut o înțelegere: cine moare primul să se întoarcă și să-l informeaze pe celălalt cum e viața de apoi. Cea mai mare frică a lor era că nu exista viață după moarte și că nu vor fi împreună. După o viață lungă împreună soțul a fost primul care a murit. Ținîndu-se de cuvînt, el făcut primul contact:
– Marion.. Marion!
– Tu ești, Bob?
– Da, am venit înapoi, cum ți-am promis.
– E minunat. Cum e noua viață? Îți place?!
– Da, e minunată… Ei bine, mă trezesc dimineața, fac dragoste la micul dejun și apoi mă opresc la terenul de golf și fac dragoste din nou, vine amiaza și apoi fac dragoste de cîteva ori mai mult. Apoi am un prînz minunat cu multă verdeață. Mai zburd puțin în jurul terenului de golf, apoi fac dragoste toată după-amiază. Dupa cină sînt înapoi la terenul de golf și iar am mult amor… fac sex pînă noaptea tîrziu. Am nevoie de puțin timp să dorm un pic, să-mi recapăt forțele, și a doua zi e la fel.
– Oh, Bob, ești în Rai!?
– O, nuuu… Sînt un iepure în Arizona…

Eutanasia cîinilor vagabonzi, a maidanezilor bucureşteni

Articolul ăsta le este dedicat semi-analfabeţilor care freacă menta prin mass-media românească: conform dexonline cuvîntul eutanasie chiar înseamnă moarte fără dureri, dar este aplicată animelelor (inclusiv omului) bolnave, incurabile (adică boala respectivă nu se mai vindecă) şi de obicei aflate într-o fază terminală sau aproape de o fază terminală.

Nu ştiu cîţi dintre cîinii vagabonzi sau adăpostiţi în centrele din Bucureşti sau din ţară intră în categoria bolnavilor incurabili, dar sînt destul de sigur că reprezintă o minoritate.

Ce-ar fi să folosiţi o descriere corectă a problemei maidanezilor şi procesului de omorîre a lor în masă?

EUTANASÍE s. f. 1. Moarte fără dureri. 2. Metodă de provocare a unei morți nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferință îndelungată și grea. [Pr.: e-u] – Din fr. euthanasie.
Sursa: DEX ’98 (1998) |

eutanasíe (e-u-) s. f., art. eutanasía, g.-d. eutanasíi, art. eutanasíei
Sursa: DOOM 2 (2005) |

EUTANASÍE f. 1) Moarte ușoară (fără dureri). 2) Metodă medicală de provocare a unei morți nedureroase, pentru a curma suferința unui bolnav incurabil. /<fr. euthanasie, gr. euthanasia
Sursa: NODEX (2002) |

EUTANASÍE s.f. 1. Moarte ușoară, fără suferință. 2. Provocare de către medic a morții unui bolnav incurabil. ♦ Sacrificare prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave care nu mai pot fi vindecate. [Gen. -iei, var. eutanazie s.f. / < fr. euthanasie, cf. gr. euthanasia < eu – bine, thanatos – moarte].
Sursa: DN (1986) |

EUTANASÍE s. f. 1. moarte ușoară, fără dureri. 2. provocare de către medic a morții unui bolnav incurabil, pentru a-i curma suferințele. 3. sacrificare, prin procedee rapide, nedureroase, a animalelor bolnave. (< fr. euthanasie, gr. euthanasia)
Sursa: MDN (2000)

eutanasíe s. f. (sil. e-u-), art. eutanasía, g.-d. eutanasíi, art. eutanasíei
Sursa: Ortografic (2002) |

*eŭtanasíe f. (vgr. eŭ-thanasía, d. eû, bine, și thánatos, moarte). Moarte frumoasă orĭ plăcută. – Bacon a´ntrebuințat acest cuvînt înțelegînd pin [!] asta „moartea fără durere a unuĭ bolnav incurabil”.
Sursa: Scriban (1939) |

*eutanasiá (a ~) (e-u-, -si-a) vb., ind. prez. 3 eutanasiáză; ger. eutanasiínd (-si-ind)
Sursa: DOOM 2 (2005) |

Ioane, tu crezi în reîncarnare?

– Ioane, tu crezi în reîncarnare?

– Da, Mărie,  cred…

– Cum adică? Vreu să spui că eu, după ce mor, m-aş putea reîncarna într-o vacă?!

– Nu, Mărie, nu să poate de două ori la rînd…..!

Atenţiune! Drepţi! Azi săpăm transee! Executaţi!

De cînd m-am apucat să scriu (mai precis să continui) despre amintirile din armată am devenit un pic mai sensibil la glumele de acest gen.

Comandantul unităţii militare îl cheamă pe sergent la raport:

– Măi, vezi că lui Ionescu din grupa ta i-a murit mama. Să-i transmiţi mesajul, dar aşa, mai subtil.

– Am înţeles, să trăiţi!

A doua zi sergentul cheamă grupa de soldaţi la raport:

– Atenţiune! Drepţi! Ionescule, ţi-a murit mama!

După ceva timp, comandantul unităţii militare îl cheamă din nou pe sergent la el.

– Mai, vezi că nu mi-a plăcut cum ai transmis vestea aceea, ia vezi data viitoare să-i transmiţi lui Apetrei că i-a murit mama.

– Am înţeles, să trăiţi!

Grupa de soldaţi se prezintă la raportul de seară:

– Atenţiune! Drepţi! Cei care au mama în viaţa un pas inainte! Mai puţin tu, Apetrei!

După încă o perioadă de timp, comandantul militare îl cheamă din nou pe sergent:

– Măi, măi, mă superi! Vezi că i-a murit mama şi lui Gavrilescu, cred că e deja epidemie… Încearcă măcar de data asta să fii mai precaut!

– Am înţeles, să trăiţi!

Grupa de soldaţi se prezintă la raport, a doua zi dimineaţă:

– Atenţiune! Drepţi! Azi săpăm transee! Executaţi! Haide, haide, săpaţi mai cu spor! Hai Gavrilescu, sapă mai adînc, poate dai de mă-ta!!!

Puterea unei virgule

Un bărbat era bănuit pentru o mare nelegiuire. Dus în fața împăratului sînt prezentate faptele care îl incriminau, el neputîndu-și dovedi nevinovăția. Ca urmare împaratul dictează verdictul:

SĂ SE IERTE NU SE POATE, SĂ SE CONDAMNE LA MOARTE!

Un înțelept de la curte, știind că individul era nevinovat, doar prin mutarea unei virgule a reușit să il salveze pe barbat:

SĂ SE IERTE, NU SE POATE SĂ SE CONDAMNE LA MOARTE!

Nepotul vine in vizita si o gaseste pe bunica de 80 de ani plingind

Nepotul vine in vizita si o gaseste pe bunica de 80 de ani plingind. Nepotul, alarmat, intreaba:

– Ce s-a intamplat?

– A murit bunicul!

– Pai cum s-a intimplat asa o nenorocire?

– Azi dimineata in timp ce faceam sex.

– Dar stiati ca la virsta voastra poate fi fatal!

– Da, de 5 ani o faceam numai duminica si atunci in ritmul lent al clopotelor de la biserica: la ding – o baga, si la dong – o scotea!

– Si atunci care a fost problema!

– A trecut nenorocitul de postas cu soneria lui de la bicicleta!!!

Un muncitor a murit cazind de pe schela

Un muncitor a murit cazind de pe schela iar singurul martor a fost un copil. Unul dintre politistii care vins sa ancheteze cazul incepe sa-l chestioneze:

– Cum a murit domnul?

– L-a pedepsit Dumnezeu!!!

– De ce??? Ce a facut???

– A vorbit urit …. a injurat!!!

– Ce a zis???

– Pizda ma-tii de copil, nu mai scutura schela!!!

Farse şi oameni speriaţi

Două dintre farsele de aici sînt de-a dreptul memorabile, pe prima (tipul care-i dă un croşeu de dreapta monitorului) o ştiam şi, probabil, o să mi-o amintesc cu amuzament pentru tot restul eternităţii… Cealaltă este reacţia în faţa… morţii. Dar toate farsele sînt bune… iar dacă le urmăriţi pînă la capăt fără să rîdeţi, ei bine, asta ar fi cel mai de speriat lucru.