Scandal si mita la vama de pe Siret

Mai demult am auzit o glumă tipic americană:

– Ce reprezintă 100 de avocaţi pe fundul oceanului?

– Un început bun.

Că americanii se dau în judectă din orice rahat se ştie deja… s-au făcut o tonă de filme şi alte cîteva sute de kilograme de seriale pe tema avocaţilor de acolo. Dacă aş face o parabolă între gluma aceea şi scandalul apărut în urma arestărilor celor 77 de poliţişti şi vameşi din vama Siret, judeţul Suceava, bancul ar suma ceva de genul:

– Ce reprezintă 77 de polişti şi vameşi arestaţi în urma celei mai mari operaţiuni anticorupţie pînă acum?

– O picătură într-un ocean.

Că este o manevră politică este cît se poate de clar. Că o mulţime de poliţişti şi de vameşi de prin vămile din întreaga ţară se ştie de cîteva decenii… iar după scandalul şi ofticarea politicului românesc la amînarea intrării ţării noastre în spaţiul Schengen era de aşteptat o manevră drastică din partea lor. Tot ce-au trebuit să facă a fost să pună aproape la întîmplare degetul pe hartă deasupra unuia dintre punctele de frontieră şi să decidă că acolo vor să dea lovitura pentru ca în scurt timp reţeaua corupţiei din acel loc să fie dezvăluită publicului. Ceea ce s-a şi întîmplat zilele astea… tocmai de aceea voi ignora detaliile scandalului în acest articol. Puteau fi foarte diferite, alte variaţiuni pe aceeaşi temă.

Am spus “aproape la întîmplare” pentru că politicienii noştri mult iubiţi nu puteau să aleagă chiar oricare punct de trecere a frontierei (PFT) din ţară. Corupţi găsesc la oricare dintre ele, asta nu e nici o problemă, dar nu ar fi obţinut acelaşi efect dacă ar fi fost un PTF la graniţa cu Ungaria sau cu Bulgaria (de exemplu). Ori cu Ucraina. Se ştie că vameşii Bulgari sînt corupţi, poate chiar mai corupţi decît ai noştri (dacă se poate aşa ceva) şi nu le va convine europenilor dacă se descoperă cu tam-tam ceva vameşi unguri care ce mită. Trebuia să fie neaparat unul vizat de cei de la UE, doar lor le este dedicat tot scandalul ăsta. Cineva trebuie să facă pe grozavul şi să le arate că s-a făcut ordine în ţară.

Noi, locuitorii României, ştim că vama de la Siret este doar o picătură în oceanul de corupţie a înecat această ţară… o ştiu foarte bine şi politicienii europeni. Poate că ei vor închide ochii, aşa de văzul lumii, dar va rămîne de văzut în ce măsură vor fi dornici să se prefacă că îi cred pe politicienii noştri… Scandalul de acum va trece aşa cum a apărut, corupţia îşi va împrăştia mai departe otrava… aşa cum o face de secole întregi. Aşa cum este de fapt de aşteptat de la un popor care a fost obligat să muncească în primul rînd pentru alţii şi abia apoi, dacă i-a mai rămas timp şi energie, pentru el însăşi, de la un popor care a fost obligat mereu să se adapteze şi să profite de situaţie de prea multe ori.

 

Articol preluat de aici.

Emil Boc, guvernul si asumarea legii educatiei

Guvernul lui Emil Boc şi-a asumat azi legea educaţiei. Nu ştiu detaliile ei, ştiu doar că istoria şi geografia ar trebui să fie în limba minorităţilor şi că dintr-o metodologie bazată pe acumularea de cunoştinţe ar trebui să se treacă la o metodologie bazată pe capacităţi, dar nu mă aştept să fie ceva bun. Pur şi simplu o lege bună nu se încadrează în cadrul legal pe care l-au tot creat politicienii de acum în ultimii ani. Moţiunea de cenzură a fost programată pentru ieri tocmai pentru a-i împiedica pe cei de la “putere” să-şi asume legea, dar nu a reuşit.

Dincolo de vorbăraia politică şi declaraţiile fanfaronilor ăia (la astea-s buni, dar numai atît), educaţia s-a dus din ce în ce mai mult la naiba în praznic în ultimii ani. Avem tot mai mulţi români care nu ştiu să conjuge ca lumea un verb şi nu-s în stare să se exprim e corect, sau chiar mai rău: au ajuns prin televiziuni şi pe la radio. Iar folosirea limbii române este un lucru de bază, nu? Despre restul materiilor din şcoală nici nu am de gînd să pomenesc. Nu ştiu cîţi dintre români mai ştiu să se orienteze prin ţară nici măcar cu o hartă în mînă sau care să cunoască formele de relief pe care le avem răspîndite pe aceste meleaguri… iar acum se doreşte ca unii dintre cetăţenii români să le înveţe într-o altă limbă decît cea naţională. Chiar, cîţi dintre voi ştiu unde se găseşte Nagyvarad? Sau oricare alt oraş aruncat aiurea pe hartă prin România.

Şi nu pot fi de acord cu o asemenea atitudine cînd vine vorba de educaţie. Avem nevoie de calitate, chiar şi în detrimentul cantităţii.

După asumarea legii, acum cîteva minute, Emil Boc tocmai l-a atacat pe Victor Ponta pe baza declaraţiilor acestuia de aseară pe marginea moţiunii de cenzură de ieri (e vorba despre politicienii “ticăloşi” care au promis, au primit ce au cerut şi n-au mai făcut nimic din ce au promis – votarea moţiunii). Că are dreptate este un lucru adevărat, dar nu are nici o legătură cu legea educaţiei. Că s-a declarat şocat de existenţa mitei politice şi a cumpărării de voturi este doar o vorbăraie fără sens… doar este vorba despre o manevră curentă pentru politicienii români. TOTUL este de vînzare la ei, mai ales voturile şi influenţa politică.

Pe lîngă calitatea de care pomeneam mai devreme, avem nevoie de verticalitate, cinste şi de mai multă curăţenie în ţara asta împuţită de gunoiul politic.

 

Articol preluat de aici.