Într-o iarnă, în toiul nopţii, badea Mircea este trezit din somn de bătăi puternice în geam

Într-o iarnă, în toiul nopţii, badea Mircea este trezit din somn de bătăi puternice în geam.

– Alo, e cineva acasă?

Deschide badea Mircea geamul, iar individul care bătea îl întreabă:

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?

– N-am nevoie, domnule. Lasă-mă să dorm, că e 12 noaptea.

După 10 minute, iarăşi bătăi în geam:

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?

– N-am nevoie, domnule. Nu eşti sănătos la cap, să mă trezeşti pentru asta la miezul nopţii?

După încă 10 minute, alte bătăi:

– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?

– Domnule, dacă nu mă laşi în pace, chem poliţia.

Într-un final, individul pleacă. Definitiv. A doua zi dimineaţă, în adăpostul pentru lemne, badea Mircea nu mai găseşte nici un lemn… Rămăsese doar un bilet: “Să nu zici că nu te-am întrebat!”

Undeva, în pădurile caucaziene, se organizează un mare concurs internaţional al tăietorilor de lemne

Undeva, în pădurile caucaziene, se organizează un mare concurs internaţional al tăietorilor de lemne. După ce se întrec marii campioni ai Canadei, Austriei, Rusiei, vine şi rîndul campionului României, un tip mic, slab şi pirpiriu. Toţi îl privesc cu neîncredere, dar el, din cîteva mişcări, taie tot ce i se pune la îndemînă, doborînd toate recordurile.

Presa, televiziunea… Uimire… Interviuri…

– Domnule, unde v-aţi antrenat de aţi atins o asemenea performanţă?

– În Sahara! răspunde mîndru campionul nostru.

– În Sahara?! Bine, dar în Sahara nici nu sînt copaci! se miră reporterii.

– Aşa e, nu mai sînt! se laudă campionul.