Legea violentei in familie, arma de atac a femeilor din Romania

După cum probabil ştiţi deja, acum cîteva zile (adică de 8 martie) Traian Băsescu a promulgat legea violenţei în familie care se doreşte să fie o protecţie (în măsura în care va fi pusă în practică) femeile din România care sînt abuzate sau ameninţate de către partenerii lor de viaţă (indiferent dacă-s soţi, iubiţi, concubini). Nu cunosc detaliile legii, dar ştiu că implică un apel la poliţie, iar poliţaii vin şi-l reţin pe… turbulent. Am impresia că poliţiştii pot interveni fără să a mai fi chemaţi (dacă-s prin zonă şi observă agresiunea), dar, cum spuneam, nu ştiu legea în detaliu.

articol Legea violentei in familie, arma de atac a femeilor din Romania /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Cravata violet a lui Emil Boc

Ieri a avut loc o asumarea legii care modifică Codul Muncii şi votarea unei moţiuni de cenzură la adresa guvernului lui Emil Boc. Deşi micuţul prim ministru este căzut în cap (la propriu, în emisiunea lui Andrei Gheorghe acum cîţiva ani), a supravieţuit în post cîtorva încercări de răsturnare legală a guvernului său. Inclusiv tentativei de ieri. Se poate spune că Emil Boc are în el ADN de supravieţuitor, dar nu-s sigur dacă este al lui propriu sau a fost aplicat prin metode mai mult sau mai puţin ştiinţiifice, mai mult sau mai puţin acceptate de morala creştină.

Nu am de gînd să comentez asupra noului Cod al Muncii din România, au fost prea mulţi care au făcut-o în ultimul timp şi au faţă de mine un avatanj net: îl cunosc. Eu nu am auzit decît o parte a comentariilor lor şi nu am de gînd să le preiau. Dacă vă interesează subiectul îl aveţi pe nea’ Goagle sau pe amicul său mai micuţ Yahoo… n-aveţi decît să căutaţi informaţii acolo.

Dar mi-a atras atenţia scandalul continuu al politicului, mai ales cînd vine vorba de cel din jurul moţiunilor de cenzură sau altor metode de a da jos cuplul de “îndrăgostiţi” Emil Boc-Traian Băsescu şi amanta eternă (cel puţin politic – eu din perspectiva asta o văd cel mai des, şi nu-mi doresc nici măcat asta) Elena Udea. Nu prea pot să evit chestia asta, nu fără a arunca pe fereastră televizorul şi de a evita complet ziarele-paginile web dedicate ştirilor de pe la noi.

Din ce-am înţeles de pe la tembelizor, aseară au fost 212 indivizi şi individe în favoarea moţiunii de cenzură, 4 au fost împotrivă şi 2 s-au abţinut. Ca să treacă, moţiunea ar fi avut nevoie de 238 de voturi… şi uite aşa guvernul lui Emil Bocănel stă încă bine pe poziţii. Sînt sigur că nu cravata violet cu care micuţul s-a afişat în cursul zilei de ieri l-a ajutat să rămînă pe poziţii… pentru simplul motiv că nu şi-a îndeplinit aşa cum trebuie funcţia de bază: de a strînge suficient de tare de scîrbavnicul mădular de care era ataşat pentru a-i opri sîngele şi aerul. Nu ştiţi ce înseamnă “scîrbavnicul mădular”?  Vine dintr-un text de lege ce sancţiona violul în perioada domnitorului Nicolae Mavrocordat: “Celui ce va fi prins cu stromeleagul învărtoşat primprejurul părţilor fătătoare ale muierii i se va tăia scîrbavnicul mîdular întru veşnica lui nefolosinţă.” Şi cum politicienii îi violează pe români cu tîmpeniile şi minciunile pe care le declară zilnic trageţi voi concluzia.

Personal mă bucur că guvernul micuţului Boc a rămas în funcţie. Guvernul ăla este o problema care TREBUIE rezolvată, adică trebuie schimbat cu oameni mai buni (din toate punctele de vedere) care să facă ceva constructiv pentru ţara asta. Unii dintre români au protestat, au vociferat, au manifestat… alţii au votat prin parlament schimbarea… dar nu au făcut absolut nimic. Mai devreme sau mai tîrziu guvernul ăla va deveni o problemă atît de mare încît îi va trezi pe oameni şi îi va mobiliza pe mult mai mulţi pentru a face o schimbare. Cu conştientizarea lor cînd vine vorba de propriile acţiuni este mult mai greu, dar va fi un pas înainte… unul dintr-un şir lung.

 

Articol preluat de aici.

UDeMeReu trădate

Că UDMR-ul este o tîrfă politică am mai spus-o deja. Că politicul s-a băgat în tot felul de chestii în care nu avea nici un drept să se bage se ştie deja, o ştim cum cu toţii de altfel. Noutatea a apărut cînd Arpad Antal, un tip de la filiala din Sfîntu Gheorghe, a început să se vaite şi să se plîngă că au fost trădaţi de către partenerii de la guvernare din cauza deciziei Curţii Constituţionale care a declarat că guvernul nu-şi poate asuma de capul lui legea învăţămîntului şi că va trebui să treacă de parlament. Evident, o prostie care le merge din plin celor UDeMeReu. Este clar că restul javrelor s-au grăbit să îl aprobe, să ameninţe cu retragerea de la guvernare şi să pună presiune pe cei din jurul lor pentru a-şi vedea planul pus în practică.

Un singur lucru este cît se poate de clar: cei de la UDMR vor face lucruri nasoale doar dacă noi, restul, le vom permite să facă asta. Acum încă mai încearcă, încă mai fac scandal şi încă le mai merge, dar mai devreme sau mai tîrziu o să li se înfunde şi o să păţească chestii urîte cînd românii vor spune un NU hotărît. Sînt absolut sigur de asta, chiar şi fără să fie nevoie să planific sau să fac ceva în vreun fel în acest sens.

 

Articol preluat de aici.



Emil Boc, guvernul si asumarea legii educatiei

Guvernul lui Emil Boc şi-a asumat azi legea educaţiei. Nu ştiu detaliile ei, ştiu doar că istoria şi geografia ar trebui să fie în limba minorităţilor şi că dintr-o metodologie bazată pe acumularea de cunoştinţe ar trebui să se treacă la o metodologie bazată pe capacităţi, dar nu mă aştept să fie ceva bun. Pur şi simplu o lege bună nu se încadrează în cadrul legal pe care l-au tot creat politicienii de acum în ultimii ani. Moţiunea de cenzură a fost programată pentru ieri tocmai pentru a-i împiedica pe cei de la “putere” să-şi asume legea, dar nu a reuşit.

Dincolo de vorbăraia politică şi declaraţiile fanfaronilor ăia (la astea-s buni, dar numai atît), educaţia s-a dus din ce în ce mai mult la naiba în praznic în ultimii ani. Avem tot mai mulţi români care nu ştiu să conjuge ca lumea un verb şi nu-s în stare să se exprim e corect, sau chiar mai rău: au ajuns prin televiziuni şi pe la radio. Iar folosirea limbii române este un lucru de bază, nu? Despre restul materiilor din şcoală nici nu am de gînd să pomenesc. Nu ştiu cîţi dintre români mai ştiu să se orienteze prin ţară nici măcar cu o hartă în mînă sau care să cunoască formele de relief pe care le avem răspîndite pe aceste meleaguri… iar acum se doreşte ca unii dintre cetăţenii români să le înveţe într-o altă limbă decît cea naţională. Chiar, cîţi dintre voi ştiu unde se găseşte Nagyvarad? Sau oricare alt oraş aruncat aiurea pe hartă prin România.

Şi nu pot fi de acord cu o asemenea atitudine cînd vine vorba de educaţie. Avem nevoie de calitate, chiar şi în detrimentul cantităţii.

După asumarea legii, acum cîteva minute, Emil Boc tocmai l-a atacat pe Victor Ponta pe baza declaraţiilor acestuia de aseară pe marginea moţiunii de cenzură de ieri (e vorba despre politicienii “ticăloşi” care au promis, au primit ce au cerut şi n-au mai făcut nimic din ce au promis – votarea moţiunii). Că are dreptate este un lucru adevărat, dar nu are nici o legătură cu legea educaţiei. Că s-a declarat şocat de existenţa mitei politice şi a cumpărării de voturi este doar o vorbăraie fără sens… doar este vorba despre o manevră curentă pentru politicienii români. TOTUL este de vînzare la ei, mai ales voturile şi influenţa politică.

Pe lîngă calitatea de care pomeneam mai devreme, avem nevoie de verticalitate, cinste şi de mai multă curăţenie în ţara asta împuţită de gunoiul politic.

 

Articol preluat de aici.

Au votat bine, dar din greseala

Din motive pur tehnice în ultimele cîteva zile nu am reuşit să stau conectat la internet suficient de mult ca să scriu pe aici. Dar una dintre ştirile acestor ultime zile mi-a atras atenţia, nu ştiu cum aş fi putut-o evita, şi am de gînd să scriu despre ea aici. Cu siguranţă că deja au curs rîuri de “cerneală” (fie ea reală sau virtuală) şi s-a discutat ore în şir pe la tembelizor şi pe la radio despre subiect şi pe motive foarte întemeiate.

Da, probabil aţi ghicit deja, este vorba de votarea legilor care scad TVA-ul pentru alimentele de bază la 5% şi elimină impozitul pentru pensiile mai mici de 2000 de lei. Şi da, probabil că ştiţi deja că foarte mulţi deputaţi au declarat că au votat legile alea din greşeală… că ei au înţeles că era vorba de votarea respingerii legii. Nu cunosc detaliile, poate că este, totuşi, posibil, ca cineva să le fi făcut cineva o cursă iar idioţii ăia s-au aruncat în ea cu capul înainte… dar ce fel de om trebuie să fii ca să fie nevoie de o greşeală pentru a face un lucru bun pentru cei din jurul tău, mai ales dacă ai fost ales de ei ca să-i reprezinţi.

Primul instinct al unui om normal la o auzul unei asemenea tîmpenii este să rîdă, al doilea este să se revolte. Iar al treilea şi, de obicei ultimul, este să ia acţiune la aşa ceva. Într-o ţară normală un asemenea parlament (după legiferarea unei fraude acum cîteva săptămîni şi după faza din ultimele zile) ar fi fost spulberat demult. Da, spulberat. Adică demis, acuzat, arestat, executat. Într-un cuvînt: spulberat. Doar pe la noi, prin România cea frumoasă şi absurdă, mai tolerăm acest comportament.

Este foarte probabil că în curînd voi începe să pun un mare egal între politician şi infractor, indiferent de politician… mai ales dacă e român. Deja o spun cu siguranţă că mulţi dintre politicienii români sînt infractori, chiar dacă nu am dovezi în acest sens. Prostia este infinită, dar dacă ai fi infinit de prost nu ai fi prin parlament sau guvern… trebuie să ai măcar o urmă de inteligenţă/şmecherie în tine care să compenseze tupeul imens, chiar dacă acţiunile tale nu o arată.

În contextul acest pot spune că parlamentul şi guvernul ăsta nu mai are nici o legitimitate pentru mine, iar România este o ţară neguvernată. Nu sînt capabil să respect sau să recunosc ca atare un grup de indivizi care au făcut cam orice, mai puţin ceea ce ar fi trebuit să facă de la bun început: să-mi apere interesele ca cetăţean român.

 

Articol preluat de aici.

Cenzură şi asumare de lege

Agitaţia din lumea politicului românesc pe durata lunii octombrie 2010 nu se termină nici azi şi nici mîine… sau săptămîna asta: opoziţia s-a tot pregătit în ultimele săptămîni să depună o moţiune de cenzură la adresa guvernului, ea se va întîmpla pe 27 octombrie tocmai pentru a-i opri pe incompetenţii ăia să facă alte prostii. Sau cel puţin aşa susţin ei, din punctul meu de vedere opoziţia are un dublu scop: pentru a-i împiedica pe guvernanţi să facă alegeri proaste şi să fure, dar şi pentru a le lua locul ca să facă acelaşi lucru la un alt nivel.

Asumarea legii educaţiei din partea guvernului este programată pe 28 octombrie. Este încă neclar dacă asumanea va mai avea loc, însă, indiferent de succesul sau eşecul cenzurii, educaţia se îndreaptă vertiginos spre pămînt. Nu este singurul domenui distrus în lupta politică din ultimele decenii, dar cu siguranţă nu va fi salvat în vreun fel de vînzoleala de acum. Guvernul lui Emil Boc este ameninţat iar, se clatină din toţi ţîţînii, dar marinarul de la cîrmă s-a dovedit pînă acum un navigator-manipulator foarte priceput… indiferent de cît de (ne)plăcut este, trebuie să îi recunoaştem măcar asta.

Articol preluat de aici.

Traian Băsescu şi pensiile

Pînă la urmă Traian Băsescu nu a abrogat legea pensiilor. Motivele pe care le-a băgat în explicaţii, dar era de asteptat să facă asta: a scăpat de gura opoziţiei, măcar temporar, şi a ma dezamorsat un pic situaţia. Nu ştiu în ce măsură opoziţia şi televiziunile ar fi dorit să urmeze calea suspendării preşedintelui dacă acest ar fi abrogat legea aia, în declaraţiile lor păreau foarte porniţi în această direcţie, dar nu prea am obiceiul să mă iau după ele. De multe ori declaraţiile alea nu au fost decît un paravan al adevăratelor intenţii… iar la noi politicul este un circ continuu. Adică mult fum pentru nimic.

Nu a prea cîştigat nimeni din toată tevatura asta, poate doar televiziunile care au făcut ceva bani din publicitate pe seama telespectatorilor lor (de fapt a temerilor acestora) şi a discuţiilor fără sens pe marginea subiectului, dar au pierdut pensionarii (actuali şi viitori). Condiţia lor este foarte precară şi probabil că mulţi dintre ei o ştiu/trăiesc.

Articol preluat de aici.

Migraţia inapoi de la rrom la ţigan in mass-media

Articolul următor este preluat de pe ţiganii.ro, dar se poate găsi şi aici, pentru că mi se pare foarte corect, este o tendinţă pe care am observat-o în ultimele luni.

În ultimul timp s-a remarcat o tendinţă de migraţie de folosire a termenilor de rrom şi ţigan. Înainte se folosea doar ţigan, în perioada interbelică a început folosirea termenulului de rrom într-o tentativă de a schimba denumirea etniei, iar după 1989 s-a reluat această tentativă. Motivele ar fi discriminarea unora dintre ţigan odată cu folosirea acestui termen la adresa lor, dar aceea a fost o discriminare de fond şi nu de formă. În loc să schimbe fondul (adică comportamentul care a dus la discriminare) s-a încercat schimbarea formei (adică a denumirii) cu un cuvînt care creează cu uşurinţă confuzie pentru cei care nu ştiu diferenţa dintre rromi şi români. Această confuzie a ajuns să-i deranjeze pe unii, iar această pagină se datorează în parte acestui efect.

În ultimele luni însă s-a remarcat o migraţie de la termenul de rrom la ţigan. Hotnews, de exemplu, a început să prefere tot mai des termenul deja dedicat etniei (şi vechi de cîteva secole) în locul celui adus în proiectoarele mass-mediei acum cîteva decenii.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la începutul acestei luni la Radio România Actualităţi că “Politic s-a făcut o mare greşeală, pe care o recunosc şi eu acum, cînd s-a schimbat denumirea din ţigan în rrom”, a declarat Traian Băsescu la RRA, precizînd şi că în acest moment cetăţenii europeni fac o confuzie între român şi rrom (sursa este aici). Declaraţia preşedintelui a fost adaptată momentului şi tendinţelor, iar cea de acum este o recunoaştere tardivă (nu doar din partea lui) a unei lipse de acţiune a românilor din ultimele două decenii.

Un alt aspect este că s-au trezit unii să propună o lege care să interzică termenul de rrom iar alţii să se alăture lor. Astfel, spammerul senator Iulian Urban s-a grăbit să se alăture demersului în acest sens al deputatului Adrian Gurzau. Rămîne de văzut în ce măsură vor reuşi să facă acest lucru şi, mai ales, în ce măsură o lege ar fi respectată. Dar, şi este un fapt dovedit din plin de-a lungul secolelor, oamenii se supun spiritului de turmă şi foarte mulţi se vor supune celui mai puternic.