cînd s-a ajuns la încăierare amicul dumitale ţinea în mînă un baston

– Tată, de ce se spune limba maternă şi nu paternă?
– Pentru că mama vorbeşte mai mult decît tata.

– Vad că mi-ai dat restul 8 lei în loc de 13…..
– M-am gîndit că poate sînteţi superstiţios!

– Am auzit că ai început să înveţi limba latină.
– Am început, dar nu prea merge.
– Cum aşa?
– Încearcă şi dumneata să pronunţi, de pildă, MDCCCIV!

– Singurul defect al soţului meu este că nu ştie să joace cărţi.
– Asta ar fi o calitate, nu un defect.
– Ar fi, dar deşi nu ştie, joacă!

– Spune, Ionescule, ce ştii de Madame Pompadour? întreabă profesorul de istorie.
– Dupa cum aţi observat, eu sînt un băiat discret.

Un medic îi explică unui prieten legile eredităţii.
– Nu cred în ele, sînt simple poveşti, a sărit amicul. O cunoşti pe soţia mea?
– Desigur.
– Mama ei era mută!

– Ne-a făcut mare plăcere vizita dv. Cînd mai veniţi?
– Data viitoare.

– Cît costă pisica asta? întreabă un domn la un magazin de animale.
– 150 de lei.
– Cum asa? Ieri costa numai o sută de lei!
– Da, dar azi dimineaţă ea a mîncat canarul.

– Pereții acestei încăperi sînt plini de pete!
– Într-adevăr! Ultimul locatar a fost un inventator care născocea tot felul de explozibili.
– Si urmele astea de pe pereţi sînt de explozibil?
– Nu, de inventator..

Agentul de circulaţie îl întreabă pe un şofer aflat în vizibilă stare de ebrietate:
– Cum aţi putut să vă urcaţi la volan în halul acesta de beat?
– M-a ajutat un prieten…….

– Ospătar, mi se pare că duminica trecută mi-ai servit un peşte mai proaspăt.
– Vă asigur, domnule, că este acelaşi!

Un turist îşi petrece concediul în India împreună cu frumoasa lui fiică în vîrstă de 18 ani. Un maharajah foarte bogat se îndrăgosteşte de ea.
– Dacă îmi veţi da fiica de soţie, îi spuse tatălui ei, vă voi răsplăti generozitatea cu greutatea ei în aur!
– Peste o lună veţi primi răspunsul meu.
– Vreti să vă mai gîndiţi?
– Nu, vreau s-o mai îngraş…

Un poliţai dă peste un beţiv lungit într-un şanţ, îl trezeşte  şi-i spune:
– Cetățene, scoală şi pleacă acasă!
– Nu pot! N-am voie să merg!
– Cum nu ai voie?
– Da, am băut nişte vin iar pe sticlă era lipită o etichetă cu recomandarea „A se păstra culcată”!

Într-o criză de gelozie o femeie îi reproşează soţului:
– Găseam pe haina ta, acum 20 de ani, fire de păr blond. De la o vreme nu mai găsesc nimic. N-am crezut că vei ajunge să mă înşeli cu o femeie cheală!

Într-o excursie la munte ghidul le spune turiştilor:
– Acest izvor este o minune a naturii! Dispare aici şi apare tocmai la restaurant.
Din grup o doamnă i se adresează surprinsă:
– Dar nu este nici o minune, aşa face şi soţul meu!

– Deci, cînd s-a ajuns la încăierare amicul dumitale ţinea în mînă un baston?
– Da, aşa a fost.
– Și dumneata ce aveai în mînă?
– Pe soţia amicului.

– De ce oare vin atîţia de mulţi turci la noi?
– Au aflat că în România toate sînt cu fundul în sus!

Nepotul îşi întreabă bunicul:
– La ce crezi că ai putea renunţa mai uşor: la vin sau la femei?
– Depinde de vechime!

Un cowboy intră într-un bar:
– Barman, repede un whisky pînă nu începe scandalul!
După ce dă băutura peste cap, se uită de jur-împrejur:
– Repede un whisky, să vezi ce scandal o să fie!
– De ce o să fie scandal?
– N-am cu ce să plătesc!

– Buna ziua! Se poate pescui aici?
– Nu, domnule.
– Dar nu e nici o crimă să prindă cineva pește în balta aceasta!
– O crimă, nu, dar ar fi o minune să şi găsească ……

– Vecine, mi s-a îmbolnăvit vaca! Dumneata ce i-ai dat vacii dumitale cînd a fost bolnavă?
– Gaz!
După o săptămînă omul vine nervos la vecin:
– Vecine, i-am dat vacii mele gaz şi a murit.
– Pai, crezi că a mea mai trăieşte?

Zece români prind la un moment dat o zînă. Aceasta, disperată, le promite că le va îndeplini cîte o dorinţă dacă va fi lăsată liberă. După ce s-au sfătuit îndelung oamenii se hotărăsc să accepte. Primul vrea să fie bogat. Zîna îl făcu
bogat. Al doilea la fel, şi tot aşa, pînă la al nouălea. Cînd  a venit rîndul ultimului, acesta se prăpădea de rîs. Printre hohote reuşeşte să-şi spună dorinţa: dă-mi mie toată bogăția lor și lasă-i pe toţi săraci!

– Alo, dragă, în ce stadiu au ajuns zugravii? îşi întreabă soţul consoarta prin telefon.
– Într-un stadiu foarte avansat, dragule. Tocmai au dat gata a doua ladă de bere

– Cum se numeşte femeia lăsată gravidă de şef?
– BOSUMFLATĂ….

– Ce obiect vă sugerează forma Italiei? întreabă profesorul de geografie.
– O cizma de cauciuc, răspunde un elev.
– De ce tocmai de cauciuc?
– Pentru că stă în apă……..

Tînărul scoţian îşi întreabă mireasa:
– Draga mea, ce cadou ţi-ai dori de ziua ta?
– Nici nu ştiu, se gîndeşte femeia nehotărîtă.
– De acord! îi spune soţul bucuros, atunci am să-ţi dau timp de gîndire un an.

Pe scurt despre Alpa Est

ALPA EST este o societate comercială româno-italiană care importă şi distribuie produse cosmetice profesionale de ultima generaţie, adresîndu-se exclusiv persoanelor autorizate şi operatorilor economici din domeniul înfrumuseţării şi întreţinerii corporale. Începînd cu anul 2006 compania a importat pe piaţa românească o gamă largă de produse inovatoare aparţinînd celor mai cunoscute mărci italiene: Eva Garden, Albanevosa (Dance color şi Opsiderm), Orising, Socap, Emsibeth, Skin System. Ei oferă clienţilor lor produse de o înaltă calitate la preţuri fără concurenţă. Ei pot fi găsiţi pe strada Sucevei nr. 49, în Oradea, judeţul Bihor, România sau la telefoanele 0259 415696, 0722 159380, 0722 159382. Prezentarea produselor şi mai multe informaţii despre companie, serviciile şi promoţiile lor se pote găsi pe www.alpaest.ro.

Limoncello, adica lichior cu lamiie

În seara asta am fost cu nişte prieteni italieni să mîncăm la un local şi, la un moment dat, unul dintre ei i-a răspuns opătarei să aducă două limoncello, pentru el şi pentru mine. Nici măcar nu auzisem despre băutura aia, aşa că nu am spus nimic. Speram doar să nu fie ceva aiurea sau chiar otrăvitor. Glumesc, evident, nu se prea servesc chestii otrăvitoare sau toxice prin localurile din Oradea (cel puţin din cîte ştiu) dar de obicei sînt un pic sceptic cînd vine vorba de chestii despre care nu ştiu absolut nimic.

Primul lucru care mi-a atras atenţia a fost mirosul puternic de lămîie a băuturii respective, dar şi gustul de alcool care mi-a rămas o vreme pe buze după ce am gustat-o. Gustul era însoţit de o aromă aparte, un pic cam nedefinită, dar care aveae o legătură clară cu lămîile. Ajuns acasă am căutat pe reţea mai multe informaţii despre băutura asta şi am văzut aici că limoncello (sau lemoncello) este originar din sudul Italiei, din apropierea ţărmului cu Mediterana. De asemenea, am citit că din Napoli pînă în Amalfi şi din Sicilia pînă în Capri, băutura s-a răspîndit în toată Italia şi ulterior în lume ca fiind una dintre cele mai iubite băuture de casă italiană.

Ce mi se pare interesant este faptul că limoncello, în ciuda gustului aparte şi foarte pregnant, nu conţine suc de lămîie ci doar uleiurile, aroma şi culoarea cojilor de lămîie. Este, totuşi, o băutură foarte înşelătoare: gustul bun te provoacă să o bei mascînd în acelaşi timp tăria alcoolului.

Am notat aici modul de preparare mai mult ca să ştiu unde l-am pus decît alte motive, l-am găsit tot pe cevabun.ro.

Timp de preparare: 3-10 săptămîni

Ingrediente:

1 l alcool de 90 grade 1,5 l apă 12 lamîi 1 kg zahăr

Preparare:

Alegeţi cu grijă lămîile. Optaţi pentru lămîi cu coajă subţire, uniformă, fără pete. Dacă nu aţi cules dumneavoastră lămîile sau nu le-aţi cumpărat de la o sursă de încredere, e foarte probabil să fie cerate. Îndepărtaţi ceara: înmuiaţi lămîile timp de 10-15 minute în apă călduţă (20 de grade); în utima apă adăugaţi şi puţin alcool. Curăţaţi coaja lămîilor. Folosiţi un peeler sau un cuţit cu lamă subţire pentru a curăţa coaja galbenă, nu şi cea albă. Puneţi cojile de lămîie într-un borcan curat (de aproximativ 6 l), cu capac. Acoperiţi coaja lămîilor cu alcool (cam 500 ml). Lăsaţi lămîile la macerat între 10 şi 40 de zile, într-un loc răcoros. Dizolvaţi zahărul în apă (1 kg de zahăr în 1,5 litri de apă), la foc mic timp de 5-7 minute pînă cînd granulele de zahăr sînt topite. Adăugaţi siropul de zahăr răcit peste coaja de lămîie. Adăugaţi restul de alcool şi lăsaţi la macerat încă 10-40 de zile. După ce perioada de macerare s-a terminat, strecuraţi limoncello şi turnaţi-l în sticle curate.

Limoncello se consumă bine răcit, ca digestiv.

Articol preluat de aici.

Adrian Mutu si amenda de 100.000 de euroi

Incidentul cu Adrian Mutu şi chelnerul bătut din Italia are deja o tentă hilară, cel puţin din punctul meu de vedere. Acum Mutu are de plătit 100.000 de euroi ca să scape de acuzaţii (sau cel puţin o parte dintre ele) dacă ar fi să mă iau după ce am auzit. O adevărată vacă de muls, aşa cum mă aşteptam să fie. Primele două lucruri la se putea gîndi cineva cînd vine vorba de incidentele lui Mutu sînt banii şi (eliminarea din) jocul de fotbal. Pe lîngă talentul de care Adrian Mutu a dat dovadă, a mai excelat în probleme care au dus la cheluieli nejustificate a unor sume imense de bani (inclusiv sume de care nu a dispus încă) şi la eliminări de pe teren pentru perioade destul de lungi.

Ceea ce mă amuză sînt părerile foarte diverse cînd vine vorba de Adrian Mutu. Fiecare pare să ştie cîte ceva despre fotbalist, şi par ferm decişi că ce ştiu ei este corect, este adevărat. Unii îi iau apărarea, alţii îl atacă, o a treia tabără îl dă naibii de om prost, săturaţi de faima de scandalagiu. Singurul motiv pentru care a rămas în atenţia mass-mediei este tocmai această reputaţie… se ştie demult că presei îi plac scandalurile, cu cît sînt mai mari şi mai grase cu atît mai bine. Cînd Adrian Mutu nu va mai juca fotbal şi se va cuminţi (fac presupunerea că mai devreme sau mai tîrziu se va găsi cineva care să-l potolească, cu forţa sau cu vorba bună) o să redevină în ochii mass-mediei ce a fost întotdeauna: un om de nimic.

Articol preluat de aici.

Italia: inchisoare cu suspendare pentru directorii Google

Zilele acestea instanţa italiană din Milano a pronunţat sentinţa pentru trei dintre cei patru directori de la Google care au fost trimişi în judecată după ce un filmuleţ a fost încărcat pe youtube la sfîrşitul anului 2006. Filmul care conţinea imagini ale unui adolescent cu sindromul Down insultat şi bătut de 4 tineri în faţa unui grup de oameni şi a putut fi văzut de oricine timp de două luni.

Directorii vizati implicaţi în proces sînt: David Carl Drummond, preşedintele consiliului de conducere al Google Italia la momentul apariţiei videoclipului, George De Los Reyes, membru al consiliului, Peter Fleitcher, responsabil cu protejarea dreptului la intimitate şi Arvind Desikan, responsabil cu secţiunea video pentru Europa. Dintre cei 4 doar Arvind Desikan a fost considerat nevinovat, ceilalţi trei au fost condamnaţi la 6 luni cu suspendare.

Legera italiană impune ca sentinţele sub 3 ani pentru cei care nu au antecedente să fie comutate la pedepse mai uşoare, de obicei muncă în folosul comunităţii, aşa că se poate spune că sentinţa de acum a fost ceva simbolic. Cu toate acestea Google a făcut apel: nu-şi poate permite un asemenea precedent care ar pune în pericol domeniile cu conţinut video şi jurnalele (blog-urile) de pe reţea.

“Sentinţa poate să aducă în discuţie principiile potrivit cărora circulaţia informaţiilor pe net este liberă”, a precizat purtătorul de cuvînt al Google. Mai multe informaţii aici.

Articol preluat de aici.

http://www.dan-marius.ro/diverse/IT-internet-TI/Italia:_inchisoare_cu_suspendare_pentru_directorii_Google/Nzcw/