Majestate!… Nu cred ca situatia dumneavoastra e chiar atit de rea!

Nu ştiu în ce măsură interviul alăturat e pe bune sau nu, dar dacă vreţi să vă amuzaţi un pic citiţi-l pînă la capăt.

Unui barbat de 73 de ani din Spania i se ia un interviu intr-o gradina. Batrinul incepu sa-si spuna problemele:

  • Sint fiu de parinti exilati. Pe tatal meu, saracul, nu stiam nici unde sa-l inmormintam.
  • Pina la vreo 27 de ani, cu putin inainte de tranzitia politica, nu am putut reveni in Spania din cauza lui Franco.
  • Mama mea a petrecut mare parte din viata in carucior de invalid.
  • Acum am 73 de ani. Cu niste luni in urma mi-au taiat 30% dintr-un plamin.
  • Nevasta-mea e emigranta.
  • Am cu ea 3 copii. Din cei trei lucreaza doar unul, cea mijlocie, insa fara plata.
  • Toti, incluzand nepotii, traiesc din venitul meu.
  • Fata cea mare tocmai a divortat. Ginerele meu, pus pe droguri si alcool, a lasat-o cu doi copii.
  • Fiul cel mai mic inca traieste in casa mea, si pe deasupra s-a casatorit cu o femeie divortata si a adus-o sa traiasca la noi in casa. Aceasta doamna inainte lucra, avea un post bun, insa de cand s-a mutat in casa mea nu mai face nimic.
  • Acum au doua fetite care si ele traiesc sub acoperisul meu, si culmea, cu criza, anul asta aproape nu am putut merge in vacanta si, daca insisti, nici nu am putut serba faptul ca Spania a castigat Mondialul de fotbal!
  • Pe deasupra, sotul fiicei mele mijlocii are probleme cu justitia. Cind am aflat aproape am lesinat si era cat pe ce sa pierd un ochi cand m-am lovit intr-o usa…
  • Taman ce m-au operat pentru ca mi-am fracturat soldul.

Ziaristul, cu un aer preocupat, comenteaza:

– Majestate!… Nu cred ca situatia dumneavoastra e chiar atit de rea!

Kate Beckinsale ~ Underworld Evolution interview (2006)

Nu va intreb daca va place Kate Beckinsale pentru ca asta mi se pare de-a dreptul evident, dar ce ziceti de seria Underworld? Filmele cu vircolaci si vampiri au reusit sa va atraga atentia? Daca da, atunci cu siguranta veti urmari interviul asta pina la capat. E destul de vechi deja, are 6 ani, dar poate ca reuseste sa completeze un pic atmosfera filmelor…. 😀

Cel mai mare dusman comun al romanilor si tiganilor este… mass-media /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania

Probabil că nu aş fi scris acest articol dacă nu aş fi văzut mai devreme un fragment de interviu de pe TVR Cultural despre evenimentele care înconjoară aniversarea a 156 de ani de la dezrobirea ţiganilor din Ţările Române. Nu ştiu cine era femeia moderator şi nici cei doi invitaţi ţigani, dar aceştia din urmă sînt reprezentanţii vreunei organizaţii care are ca domeniu de activitate promovarea etniei ţigăneşti în vreo formă sau alta. Interviul era reluarea unei emisiuni, probabil difuzate ieri.

Fiind un subiect care mă interesează (mă refer la pagina care o deţin: ţiganii.ro) am rămas să mă uit, curios să aflu ce se mai spune. La nivel declarativ totul era în regulă (sau cel puţin părea să fie): se doreşte integrarea ţiganilor în societate şi educarea lor ca să interacţioneze bine cu românii majoritari. Dar ce m-a deranjat a fost faptul că se folosea la greu termenul “rrom”…. Adică rrom în sus, rrom în jos… dacă n-aş fi ştiu că era vorba de ţigani sau dacă n-ar fi ieşit în evidenţă tenul un pic mai închis al invitaţilor aş fi putut crede că era vorba despre educaţia şi interesul românilor. În orice emisiune de televiziune sînt transmise mai multe tipuri de mesaje în acelaşi timp… chiar dacă la nivel declarativ mesajul părea bun, mesajul total al interviului a fost unul rău, cel puţin din punctul meu de vedere.

articol Tigani Cel mai mare dusman comun al romanilor si tiganilor este… mass-media /Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

Marian Vanghelie la Casa alba

La Casa albă de la Washington adică. Ceva mai devreme am prins o secvenţă a interviului pe care reporterii l-au luat la aeroport la sosirea din SUA primarului sectorului 6 al Bucureştiului. Dincolo de senzaţia de hilar pe care mi-o provoacă majoritatea apariţiilor lui Marian Vanghelie, de data asta m-a apucat rîsul. Nu pentru că ar fi spus ceva amuzant (cel puţin nu de data aceasta), dar în utlimul timp cind aud de Vanghelie şi limba engleză prima corelaţie pe care o fac este secvenţa în care i-a fost foarte să rostească numele lui Google. Adică faza cu Goagl, Gogal, Gagal, Google…

De data aceasta Marian Vanghelie a povestit de invitaţia la Casa Albă şi la întîlnirea cu primarul oraşului Washington. N-am reţinut detaliile, chiar dacă au fost foarte puţine… eram prea ocupat ca să rîd. Nu m-am putut împiedica să nu mă întreb cum a vorbit cu americani şi dacă cumva a fost la fel de împiedicat în limbă cînd a venit vorba de numele lor.

Articol preluat de aici.

Minoritari in propria ţară

Un articol de pe reţea mi-a atras atenţia şi a cam trebuit să-l citesc pînă la capăt. Îmi place istoria, iar perspectiva unui istoric asupra ultimilor 75 de ani de istorie pe care i-a şi trăit, aşa cum apare în articol, este mult prea interesantă pentru a nu citită pînă la capăt. Articolul a apărut în Adevărul aici şi este un interviu cu Neagu Djuvara.

Nu pot spune că sînt în întregime de acord cu articolul, şi mă refer la aspectul idioţilor care cer autonomia maghiarilor din România şi al celor care mai trăiesc cu corpul aici şi mintea în alte vremuri, dar îmi plac concluziile trase în text. Concluzia din titlu este explicată în ultima parte a articolului, este vorba de un aspect al perioadei actuale.

Sursa este aici.