Rămăşiţele revoluţiei din 1989

 

Se spune că fiecare acţiune a noastră se propagă în lumea din jur asemenea unor valuri, cel apropiaţi se vor resimţi imediat, apoi familia şi prieteni, cunoştinţele şi restul lumii. Iar dacă sînt implicate şi emoţii puternice valurile vor fi mult mai puternice, se vor estompa mult mai slab, iar urme ale lor se vor resimţi chiar şi la luni şi ani după ce evenimentele au avut loc.

Valurile revoluţiei din 1989 se resimt şi acum, la aproape 21 de ani de atunci. A schimbat fundamental multe vieţi, mai ales ale supravieţuitorilor şi ale familiilor celor care au murit, au dispărut sau au fost răniţi atunci. A schimbat istoria aşa cum o cunoaştem şi se poate spune că trăim într-o altă lume decît cea de atunci, cea care ar fi putut să devină în zilele noastre dacă revoluţia nu ar fi avut loc.

În această perioadă resimţim efectele cîtorva valuri ale acelor evenimente, rămăşiţe ale revoluţiei propagate prin timp pînă acum. Astfel, de ieri este oficial: soţii Ceauşescu (Nicoale şi Elena) sînt aceea care au fost înmormîntaţi la cimitirul Ghencea după execuţia lor. Rezultatul testelor ADN prin care au fost comparate mostre ale cadavrelor din morminte cu cele ale rudelor supravieţuitoare a fost făcut public, sînt ei. Este interesant de remarcat cum s-a suprapus anunţarea acestor rezultatului cu cel al filmului (auto)biografic al lui Nicolae Ceauşescu… unii ar putea chiar spune că nu există coincidenţe.

Acum cîteva zile fostul general Mihai Chiţac a decedat în urma unui stop cardio-respirator. A fost înmormîntat azi la cimitirul Ghencea militar ca un simplu soldat. El a fost cunoscut în ultimii ani mai mult ca urmare a procesului în care a fost acuzat împreună cu Atanasie Stănciulesc pentru tentativa de reprimare a revoluţiei în Timişoara şi a condamnării de 15 ani.

 

Articol preluat de aici.

Academicianul de onoare Traian Basescu

Dacă aş putea să mă îngrozesc de aberaţiile pe care le mai scot unii acum cred că ar fi un moment perfect în care să fac asta. Aseară am fost cam plecat, aşa că de-abia în dimineaţa asta am aflat că actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost ales ieri prin vot membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, instituţie care funcţionează sub prezidiul Academiei Române. Din ce se spune pe paginile web de ştiri, numirea lui Traian Băsescu a fost votată în unanimitate, iar propunerea a venit din partea Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea, preşedintele Academiei.

Cu alte cuvinte, Traian Băsescu a devenit academician. Pe lîngă faptul că nu prea are nimic de-a face cu ştiinţa (cunoaşte suficiente cît să conducă o navă, dar asta nu este suficient), motivul pentru care academicienii au votat ca să-l primească pe preşedinte în clubul lor este unul absurd: Traian a asigurat Academiei un sediu în perioada în care era primar şi a semnat legea prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă a devenit instituţie bugetară.

Primul lucru pe care mi l-a amintit ştirea a fost numele Elenei Ceauşescu, marea academiciană şi cercetătoare ştiinţifică analfabetă din perioada comunistă. Dacă ştau să mă gîndesc bine, nu sînt prea multe deosebiri între Traian şi Elena (adică acea Elena, academiciana): Trăiănel are o protuberanţă în plus, în virtutea stării de bărbat, şi, aparent, ştie să citească. Dar în rest…

Pe de altă parte am aflat (tot de pe paginile de ştiri) că, potrivit Academiei, un alt fost preşedinte al României, Emil Constantinescu, urmează să primească aceeaşi distincţie.

Conform definiţiei de pe dexonline.ro, academia înseamnă (printre altele):

ACADEMÍE, academii, s.f. 1. Societate de învățați, de literați, de artiști etc. creată pentru dezvoltarea științelor și a artelor; înaltă instituție culturală care reunește pe cei mai de seamă savanți și artiști. 2. Școală de învățământ superior. [Acc. și: (după lat.) académie] – Din fr. académie, lat. academia.
Sursa: DEX ’98 | Trimisă de ana_zecheru, 28 Jul 2002 | Greșeală de tipar

ACADEMÍ//E ~i f. 1) Societate formată din oameni de știință și de cultură. 2) Instituție de învățământ superior. ~ economică. [G.-D. academiei] /<lat. academia, fr. académie

Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar

ACADEMÍE, academii, s.f. 1. Instituție superioară de cultură, a cărei misiune este să ajute la dezvoltarea științelor și a artelor; (în țara noastră) cea mai înaltă instituție culturală de stat, care reunește și promovează oameni de valoare științifică și culturală, dirijează și dezvoltă, printr-un complex de institute, munca de cercetare științifică și de creație literar-artistică a țării. 2. Școală de învățământ superior. [Acc. și: (după lat.) académie] – Fr. académie, (lat. lit. academia).
Sursa: DLRM | Trimisă de lgall, 25 Feb 2010 | Greșeală de tipar

Articol preluat de aici.