O femeie sună disperată la medicul veterinar

O femeie sună disperată la medicul veterinar:

– Domnule doctor, pisica mea a băut circa 50 ml de benzină. Apoi s-a învîrtit ca nebună prin casă vreo trei ore şi acum stă pe canapea şi nu se mai mişcă deloc. Ce credeţi că s-a întîmplat?

Stă medicul şi se gîndeşte apoi răspunde calm:

– O fi rămas fără benzină?…

Foame, prostie si proiectile neexplodate prin Romania

Întrebare: cît de prost trebuie să fii ca să te apuci să tai cu flexul nişte obuze neexplodate? În ce condiţii de disperare/înfometare aceste senzaţii anulează orice brumă de inteligenţă încît cineva să-şi pună viaţa în pericol?

Una dintre ştirile pe care le-am auzit în trecere în dimineaţa asta îl avea ca subiect pe un bărbat din Mărculeşti, la vreo 20 de km de Slobozia, judeţul Ialomiţa, care a adunat nişte obuze neexplodate de la un poligon din apropierea satului în care locuia şi a încercat să taie cu flexul obuzele. Vroia să le vîndă la fier vechi şi ştia că nu i le vor primi în forma respectivă. Nu ştiu cîte a reuşit să taie, dar unul dintre obuze i-a explodat în faţă. Explozia l-a dezmembrat şi am înţeles că este în stare gravă (unii au spus chiar că a murit) la spital.

De la copiii neştiutori m-aş fi aşteptat la tîmpenii din astea, adică să se joace cu proiectile neexplodate… am şi auzit de-a lungul timpului poveşti de genul acesta. Dar de la un bărbat de 39 de ani cu copii m-aş fi aşteptat la mai multă minte. Înţeleg că nu avea o slujbă, înţeleg că era disperat după bani pentru a pune mîncare pe masă, dar nu înţeleg motivaţia de a face chestii care au pus în pericol viaţa lui şi a familiei. În cel mai rău caz i-ar fi omorît pe toţi, dar a ajuns să fie schilodit (sau omorît) doar el.

Am făcut armata la artileri, toate cele 6 luni, şi am o idee (măcar teoretică) despre ce dezastru pot face obuzele… Nu vă jucaţi cu aşa ceva, nici măcar nu vă gîndiţi să vă jucaţi cu ele. Dacă nu mă credeţi întrebaţi pe cineva care lucrează în domeniu.

Voi ce părere aveţi?

Articolul poate fi gasit si aici.

Disperare si actiune

Întrebarea zilei, sau cel puţin a dimineţii, este: în ce condiţii un om ia decizia corectă? Sau, ca să fiu şi mai precis: cît de disperat trebuie să fie cineva ca să facă ce ar fi trebuit să facă de la bun început?

Angajaţii unui spital din Brăila ne-au oferit răspunsul: foarte disperat. Din cîte am înţeles, ei protestează a doua zi la rînd din cauza condiţiilor mizere în care îşi fac meseria… spitalul este baricadat, administratorul se ascunde, oamenii sînt în stradă iar oamenii de pază au îngroşat considerabil mulţimea din clădire şi din imediata apropiere a acestuia.

Într-o ţară normală aşa ceva ar fi fost făcut acum cîţiva ani, probabil în fiecare lună şi la nivel naţional, dar nu în România. Românii s-au obişnuit să acţioneze doar atunci cînd le ajunge cuţitul la os sau poate nici măcar atunci. Alte popoare n-ar accepta cu uşurinţă rahatul pe care ni-l livrează politicienii şi mass-media zi de zi şi ar fi reacţionat drastic cu mult timp în urmă. Ai noştri au început doar treptat să acţioneze, cam sporadic şi doar în ultimul timp. Problema este că ei nu o fac din simţ civic sau din responsabilitate socială ori demnitate, ei reacţionează din disperare. În lipsă de altceva mai bun şi asta merge, acţiune să fie, dar pe termen lung este la fel de nociv ca şi inacţiunea.

Rămîne de văzut în ce măsură protestele de la spital sînt doar o bulă de săpun care se va sparge la primul impuls mai puternic sau este o nouă perspectivă socială. Eu zic să este prima variantă. Simţul social al românilor este încă mult prea redus.

Articol preluat de aici.

Disperarea si prostia ii ajuta pe sinistrati

Azi am fost să mă întîlnesc cu nişte prieteni şi, trecînd pe lîngă o agenţie loto, m-am gîndit să intru să iau un bilet. Da, ocazional fac şi asta. Eu îi spun taxa prostului pentru că doar proştii îşi fac speranţe că vor cîştiga premiul cel mare la loto. Dar unii mai şi cîştigă, ocazional. E inevitabil: cineva tot trebuie să cîştige.

Mai este un aspect al jocului constant la loto: disperarea oamenilor fără prea mulţi bani care se aşteaptă la un cîştig mare (sau imens) şi foarte repede. Şi sînt cam mulţi zilele astea.

Oricum, au fost unii care s-au gîndit să profite din nou de prostia şi disperarea multora dintre români: cei de la loterie au iniţiat un program care să-i sprijine pe sinistraţi din Moldova. Astfel, în luna august a crescut preţul unei variante simple de la 4,4 lei la 6 lei, diferenţa fiind ajutorul pentru cei afectaţi de inundaţii. Sau aşa spun ei.

Aşa că, fie că vrei sau nu să îi ajuţi pe sinistraţi, dacă îţi cumperi un bilet la 6 din 49 îi ajuţi. Sau cel puţin aşa e intenţia. Din punctul meu de vedere este o intenţie excelentă, sper doar să fie pusă în practică cum trebuie.

Apropo… premiul cel mare de azi este de 23.472.444,90 lei (reportul) + ce s-a mai adunat de joi pînă azi.

Articol preluat de aici.