Nicholas Cage în România

Un pic mai devreme am dat din greşeală peste o ştire despre prezenţa lui Nicholas Cage în România. Nu are importanţă ştirea ci numai contextul ei: în ultimele cîteva zile am tot auzit, în primul rînd pe la radio (a fost principala sursă de informaţii despre acest subiect) dar şi de pe la tembelizor, despre prezenţa actorului pe la noi în ţară şi proiectele lui de aici.

E interesant, într-o măsură mică din punctul meu de vedere dar totuşi interesant, să afli că Nicholas Cage va filma o parte a filmului Ghostrider 2 în România, că va ajunge pe la Castelul Huniazilor şi pe ceva baraj, dar nu este deloc mare lucru. S-au mai făcut filme americane pe aici, filme mai mult sau mai puţin cunoscute, dar nici unul dintre cele de care ştiu nu mi s-a părut suficient de important încît să aud ştirea despre ele repetată sub o formă sau alta mai mult de o zi. Primul Ghostrider nu a fost chiar atît de bun încît să mă facă să-l văd a doua oară, în ciuda efectelor speciale destul de bune. Poate că o să o mă uit din nou la el dacă o să ajung să mă plictisesc şi o să am de pierdut aproape două ore şi o tonă de neuroni. Poate că o să mă uit şi la al doilea film din serie dacă se vor repeta condiţiile revederii primului.

Chiar dacă îmi plac destule filme în care l-am văzut pe Nicholas Cage (Lord of war, 8mm şi City of angels sînt doar cîteva de care îmi amintesc la ora asta), dar chiar nu mă interesează să îi urmăresc fiecare pas pe care-l face prin Bucureşti sau aiurea prin România. Şi nu sînt singurul care gîndeşte aşa. Cea mai bună soluţie pentru problema pe care o reprezintă repetiţia insintentă a acestor informaţii este schimbarea postului la fiecare menţionare a lor şi notarea unei noi obsesii a mass-mediei.

Articol preluat de aici.

Mass-media interactivă

Este la mintea cocoşului modul în care calculatoarele şi apoi internetul au schimbat această lume în ultimii ani. Generaţiile mai tinere, care le-au perceput încă de la primii paşi în viaţă, nu sînt în întregime conştiente de schimbarea provocată de apariţia circuitelor integrate şi de informaţia care circulă la nivel mondial sub formă virtuală (electronică). Nu sînt mulţi care şi-ar imagina o lume fără telefoane mobile, fără calculatoare şi fără internet.

În ultimul timp am observat pe la unele televiziuni româneşti o formă de interacţiune care era de neconceput acum 10-15 ani. Existenţa paginilor web este deja veche, existînd pe reţeaua mondială în paralel cu difuzarea pe undele radio a programului zilnic, dar acestea au început să intre tot mai mult în cadrul emisiunilor zilnice. Dacă în urmă cu cîteva decenii toate transmisiile mass-media erau unidirecţionale (nu mă refer la cele prin undele radio ci la informaţia din cadrul emisiunilor), în ultimul timp bidirecţionalitatea informaţiei nu mai poate fi ignorată. Moderatorii preiau mesajele sau le răspund celor de pe forumuri, discută prin telefon cu cei aflaţi (de exemplu) în trafic iar răspunsul şi conversaţia este ascultată de toţi, prezintă ştiri aşteptînd reacţiile ascultătorilor (sau telespectatorilor, în funcţie de caz) pentru a fi prezentate cîteva minute mai tîrziu, în aceeaşi emisiune. Radiourile şi televiziunile au spart o parte dintre barierele (sau, cel puţin, au reuşit să le împingă tot mai departe) fizice care le limitau difuzarea la un spaţiu restrîns ce depindea în întregime de puterea aparatelor care (re)transmiteau semnalele… acum emit online, pe internet, şi pot fi ascultaţi de o lume întreagă.

Toate acestea nu sînt decît cîteva exemple ale modului în care mass-media a trebuit să se adapteze pentru a supravieţui, şi nu sînt decît o etapă intermediară spre un alt fel de viitor.

Articol preluat de pe Dan-Marius.ro, dar poate fi găsit şi pe Supravirtual.ro.

Atunci cind copiii se ucid intre ei

Iar a înnebunit mass-media, şi într-o măsură pot spune că aprob asta. Uneori este nevoie de o asemenea acţiune, oricît de neplăcută este. Iar cînd copiii se ucid între ei este un asemenea caz. Poate aţi aflat deja, poate că nu, dar un elev de la liceul Tudor Arghezi din Craiova a fost omorît azi în apropierea şcolii de către un fost elev al aceleiaşi instituţii, exmatriculat.

Nu cunosc motivele pentru care copilul ăla s-a apucat să îi înjunghie pe ceilalţi doi (unul e mort, celălalt rănit grav), dar cu siguranţă le vom afla cu toţii din mass-media. Dar oricare ar fi motivele, ce s-a întîmplat azi este doar o dovadă a faptului că sistemul românesc a eşuat… din nou. Fără o acţiune (sancţiune) drastică asemenea fapte se vor repeta… sînt foarte sigur de asta. Este nevoie de ceva drastic tocmai pentru a ne proteja copiii de orice le-ar putea face rău pe viitor şi de a descuraja orice alte fapte de asemenea gen. Doar aţi face orice pentru a vă proteja copiii, nu?

Articol preluat de aici.

O friptura numita Terra

Una dintre ştirile de la Protv mă face să zîmbesc: se estimează că în 2013 va o furtună solară gigantică care va prăji toată electronica de pe planetă. Sau cel puţin toate dispozitivele electronice neprotejate. Se spune că cercetătorii sînt îngrijoraţi, că se caută o soluţie pentru a proteja totul, că va costa mult.

Cu siguranţă acest lucru este foarte posibil. Adică o furtună solară suficient de puternică pentru a prăji nu doar electronica ci tot ce este viu pe planeta asta (iar dacă am fi norocoşi ar prăji doar partea expusă la Soare în momentul în care valul de radiaţii va ajunge la Terra), dar sînt un pic cam sceptică că cercetătorii sînt capabili să estimeze cu atîta acurateţe o asemenea furtună. Se cunoaşte ritmicitatea Soarelui, care îşi intensifică activitatea la aproximativ 11 ani, dar exploziile astea solare au loc destul de des. Mi-e greu să cred că cercetătorii pot estima o explozie care va avea loc peste doi ani.

Articol preluat de aici.

Violenta si filmele

În seara asta am fost să mă întîlnesc cu nişte prieteni, să mai stăm şi noi la nişte taclale, iar unul dintre subiectele de atunci mi-a atras atenţia. Consider că se merită aprofundat.

Totul a început de la menţiunea pe care am făcut-o despre un omuleţ agresiv cu care am avut tangenţă în ultimul timp pe reţea, unul care e şi cam prost pe deasupra pentru că nu pare conştient că agresivitatea asta se poate întoarce oricînd împotriva lui. Pentru moment detaliile sînt irelevante, dar cazul ăla este doar un exemplu despre cum violenţa (fie ea şi verbală) se manifestă în cadrul societăţii umane. Virtualul este doar un aspect mai nou al societăţii, dar este la fel de valabil ca si aspectele “reale” ale lumii.

Într-o formă sau alta, violenţa este mereu prezentă între oameni. Fie intenţionată sau nu, fie direcţionată spre un scop clar sau lăsată să zburde la întîmplare, fie motivată sau nu, ea există şi foarte probabil va exista mereu, atîta vreme cît există umanitate.

Creştinii s-au străduit din răsputeri să o anuleze, cel puţin la nivel de declaraţii şi de dogmă, dar adevărul este că ei au aplicat-o constant într-o formă sau alta. Cruciadele de eliberare a Ierusalimului, războaiele şi luptele interne care au măcinat Europa şi religia creştină, tribunalele Inchiziţiei care ardeau pe rug vrăjitoarele sînt doar cîteva exemple foarte succinte. Tocmai de aceea pot afirma cu uşurinţă că religiile, şi ideologiile în general, au încercat să îi dea diverse forme, să o manevreze pentru propriile scopuri.

Şi este un lucru bun. Incapacitatea de a elimina violenţa se datorează faptului că este un efect al evoluţiei. Nu doar al speciei umane, ca parte a lumii vii de pe această planetă, ci şi a evoluţiei omului de la un animal la o fiinţă educată. Violenţa are tendinţa să se propage şi să se intensifice în timp, doar prin educaţie ea poate fi blocată (temporar) şi deviată spre a anumite scopuri conform momentului şi situaţiei.

Partea proastă este că aceste scopuri le sînt inaccesibile majorităţii oamenilor, care rămîn doar simpli consumatori ai violenţei şi atît. Cel mai bun şi mai practic exemplu pe care-l pot da sînt filmele şi, indirect, televiziunile. Cîţi dintre voi v-aţi uitat la filme de acţiune, în care oamenii se omoară între ei sau luptă cu fiare şi bestii de tot genul. Serialele precum CSI şi Criminal minds sînt la modă în ultimii ani, iar fără crimele şi ciudăţeniile oamenilor nu ar avea subiecte care să le facă să fie difuzate atîta timp. O televiziune plină de comedii siropoase şi de filme de dragoste ar fi mult prea plictisitoare ca să merite urmărită.

Pe vremuri urmăream filme cu bang-bang căutînd acţiunea din ele. Acum cînd aud de vreun film de vreun film cu vreo invazie de orice fel şi vreun salvator al lumii schimb postul… sau sting televizorul. Cîţi dintre voi aprobă ştirile de la protv de la ora 17 (şi, de fapt, toate ştirile de acel gen), cu violenţa lipsită de sens, dar cîţi se uită de fapt la ele. Oamenilor le este foarte greu să se sustragă de la violenţă, este în natura lor, dar sînt atraşi cu atît mai mult de violenţa care este pusă într-un context anume. Violenţă inteligentă, aş putea spune, dar nu cred că este o exprimare foarte potrivită. Contextul acţiunii face diferenţa dintre un film de succes şi unul mediocru.

Articol preluat de aici.

Concurs pentru job-ul de moderator tv

Am înţeles că mai nou se caută moderatori tv şi ştirişti care să facă transferul la noua generaţie de oameni de media. Scopul lor este de a întreţine milioanele de telespectatori fără creier care au fost cultivaţi la ferma României de fiinţe cu materie cenuşie moartă în ultimii 20 de ani.

Salariile care se oferă noilor recruţi sînt babane, de la 1000 de euro pe lună în sus, ele pot ajunge şi la 1000 de euro pe zi pentru cei mai talentaţi. Pentru a stabili nivelul de talent necesar acestei meserii nobile se iniţiază un concurs care se va ţine aici, va dura 13 zile, iar la finalul lui primii 19,5 de concurenţi clasaţi vor fi angajaţi din start.

Etapele concursului sînt numai 4:

  • este nevoie de un interviu cu un personaj public, de preferabil un politician, în care să îi dezvăluiţi mizeriile şi promisiunile neonorate. Dar evitaţi să vă legaţi de patronii de televiziuni că nu veţi mai lucra în mass-media niciodată.
  • un reportaj despre drama unui artist. Aveţi de ales dintr-o listă întreagă de posibilităţi: pensiile scăzute, taxele pe care le plătesc în plus de cînd au fost modificate legile, sinuciderile şi foametea care le scad numărul. Dacă puteţi dovedi public că artiştii sînt o plagă a societăţii şi ne este mai bine fără ei va fi perfect.
  • un punct esenţial este un reportaj pe teren despre un subiect oarecare. Starea precară a unui spital, un jaf la vreo bancă sau casă de schimb, o înşelătorie cu multe victime sînt cîteva exemple potrivit. Dar fiţi inventivi, există suficiente subiecte. Dacă veţi inventa dovezi pe care să le prezentaţi drept bune nu se va supăra nimeni.
  • ultimul punct, absolut necesar, este să creaţi un scandal la nivel naţional. Nu ne interesează subiectul, este important doar să şocheze, să provoace groază, scîrbă şi milă şi să atragă tot mai mulţi telespectatori fraieri. Dacă puteţi să şi-l administraţi vreme de două zile va fi perfect.

Criteriile sînt următoarele:

  • obiectivitatea şi coloana vertebrală vor fi drastic depunctate. Doar cei care sînt subiectivi (adică se supun dorinţelor şefilor) vor fi angajaţi. Cu cît îi atacaţi mai mult pe invitaţii în emisiune sau pe cei care vă sînt subiecte ale reportajelor cu atît va fi mai bine.
  • corectitudinea nu-şi are locul în mass-media. Cu cît minţiţi mai mult cu atît aveţi mai multe şanse. Dacă o faceţi cu neruşinare şi pe faţă cu atît mai bine.
  • nu ne place gramatica. Cei care nu pun virgule între subiecte şi predicate şi de cîte ori vor avea ocazia nu-şi au locul în mass-media. Cei care folosesc un cuvînt românesc în locul unui englezism la modă vor fi picaţi din start.

PS Articolul ăsta este un pamflet.

Articol preluat de aici.

Promovarea tiganilor

Mi se pare doar mie sau promovarea ţiganilor în România a cunoscut un vîrf în ultimele săptămîni, de cînd francezii i-au alungat pe ţiganii români şi bulgari din taberele ilegale de pe teritoriul lor?

Mi-e clar demult că ţiganii au ajuns una dintre cele mai promovate minorităţi din România: li se acordă timpi de televiziune la ore de maximă audienţă, li se acordă atenţie pe la radio şi prin ziare, se scrie despre ei pe internet. Unii dintre ei se plîng de discriminare, însă adevărul este că sînt discriminaţi pozitiv, uneori în defavoarea majorităţii româneşti.

Cîţi dintre voi folosesc termenul de rrom în defavoarea celui secular de ţigan? Dar, mai ales, de ce îl folosiţi? Eu zic că o faceţi pentru că unii ţigani au făcut scandal în acest sens acum vreo 20 de ani, avînd ajutor în bani şi resurse, iar populaţia română, mult prea permisivă, i-a lăsat să continue fără să îşi apere propriile interese. Dacă acelor ţigani le-ar fi fost închisă gura şi ar fi fost convinşi să facă ceva constructiv în loc să dezvolte o căpuşă socială folosindu-se de rădăcina denumirii de român aşa cum ar fi făcut orice ţară cu o societate normală situaţia lor ar fi fost cu totul alta.

Cîţi dintre voi aveţi o părere negativă despre ţigani şi consideraţi că-s hoţi, leneşi şi profitori? Da, mulţi sînt aşa. Foarte mulţi. Dar o generalizare nu e deloc bună, există mulţi români care sînt exact la fel. Poate de aceea pentru unii europeni noi, românii, sîntem ceea ce sînt ţiganii în România. Şi de ce? Pentru că în loc de educaţie acestor mulţi ţigani li s-a oferit doar bani, posibilitatea de a se sustrage muncii şi au fost promovaţi ca minoritate discriminată negativ. Nu cunosc prea mulţi ţigani care s-au integrat în societate şi îşi cîştigă traiul prin muncă pentru că de obicei ei sînt cam trecuţi cu vederea. Nu face bine la imaginea pe care unii şi-au făcut-o despre etnie.

Cîţi dintre voi aţi auzit despre căsătoriile la vîrste foarte mici (cam 12 ani pentru fete, cam 14 ani pentru băieţi din cîte am înţeles) a copiilor de ţigani? Cred că mulţi. De ce? Pentru că în secolul XXI, secolul tehnologiei, al internetului şi a mondializării, societatea românească s-a dovedit incapabilă să schimbe nişte obiceiuri vechi de secole şi depăşite cam tot de atunci.

Cîţi dintre voi aţi urmărit fimele şi serialele de la Protv şi Acasă care îi au ca subiect pe ţigani? Eu nu le-am urmărit, dar nici nu îmi sînt complet necunoscute.

În momentul de faţă foarte mulţi se plîng de faptul că ţiganii au fost alungaţi din Franţa. Eu zic că bine au făcut. Nu era datoria lor să întreţină nişte neintegraţi în societate. Ţiganii care chiar vor să se adapteze se pun cu burta pe carte şi muncesc pentru traiul de zi cu zi. Sau cîntă, care, pînă la urmă este tot o altă formă de muncă.

Articol preluat de aici.

200 de fraieri au defilat prin Miercurea Ciuc

Dacă ar fi să mă iau după ştirile pe care le-am găsit (de fapt pot spune că m-am împiedicat de ea pe twitter) în seara asta pe reţea are legătură cu defilarea a 200 de fraieri prin Miercurea Ciuc. Mass-media îi prezintă ca fiind unguri, dar din punctul meu de vedere faptul că-s maghiar este irelevant: în primul rînd sînt fraieri şi abia apoi orice altceva.

Spun asta pentru că fraierii ăia au marchat printr-o manifestare împlinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena şi intrarea lui Horthy Miklos în Miercurea Ciuc. Manifestarea a fost organizată de “Mişcarea Tinerilor din 64 de Comitate”. Din ce-am citit în articolul respectiv, treizeci de husari veniţi din zona Ciucului de Jos s-au întîlnit în faţa gării de unde au pornit într-un marş calare spre centrul municipiului pentru a ajunge în Piata Cetăţii, în faţa Primăriei.

Au mai participat şi alţii, dar mai bine vă las pe voi să citiţi detaliile aici. Articolul este de pe ştirile protv dar sînt sigur că s-au mai găsit şi alţii să comenteze ştirea, doar nu găseşti prea des atîţia fraieri la un loc care să iasă în stradă pentru ceva care a adus doar moarte şi distrugere atîtor oameni din Transilvania. Este adevărat că istoria are tendinţa să se repete, dar cît de prost trebuie să fii încît să aniversezi un eveniment al unor vremuri moarte demult şi a căror amintire a rămas doar pentru a ne învăţa să evităm, în măsura în care se poate, ororile trecutului?

Articol preluat de aici.

Mesajul Madalinei Manole

Un pic mai devreme eram cu treaba prin casă şi cineva mi-a sugerat să mă uit la televizor. La ştirile de la protv de la ora 19, ca să fiu mai precis. Am aprins televizorul doar pentru a urmări o ştire care a urmat a avut-o ca subiect pe Mădălina Manole… din nou. Chiar şi la cîteva luni de la moartea ei Mădălina este subiect de ştiri la o oră de maximă audienţă.

Ştirea a arătat un filmuleţ cu artista în care ea se filma în oglindă şi făcea semne de despărţire, se spunea că ea a fost prezentată în emisiunea de rahat a lui Măruţă de dinaintea ştirilor. Dobitocii de la televiziune au spus că era un mesaj adresat celor pe care i-a lăsat în urmă şi că ştia de atunci că urma să se sinucidă.

Din punctul meu de vedere interpretarea lor este pur subiectivă şi că nu este decît o nouă încercare de a atrage atenţia proştilor uşor impresionabili. Am spus-o de destule ori în ultimul timp: televiziunile româneşti şi-au făcut obiceiul de a se hrăni cu suferinţa oamenilor, sînt doar nişte şacali în căutare de telespectatori, iar prezentarea acestui filmuleţ este o dovadă în acest sens.

Articol preluat de aici.

Arestarea lui Sorin Ovidiu Vintu

Aparent, ştirea zilei de azi a fost despre arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu. Din ce am înţeles, este o ştire încă proaspătă pentru mine, SOV a fost acuzat de favorizarea unui inculpat (Nicolae Popa) în încercarea de a evita justiţia română. Nu prea am avut cum să o evit, cam toate canalele de mass-media au dat iama peste subiect, dar cîteva lucruri mi-au sărit în ochi.

Primul dintre ele este faptul că unele discuţii telefonice au ajuns pe la televiziuni cu mult înainte de a ajuns în justiţie, ceea ce nu mi se pare deloc normal. Ţinînd cont că SOV este un personaj vizat de mass-media şi politicul românesc de ani bun, nefiind prima oară după gratii, nu mă miră deloc ferocitatea cu care mass-media a preluat subiectul. Arestarea pe 29 de zile este încă discutabilă, cea de acum fiind doar de 24 de ore, dar cu siguranţă sînt unii care stau cu sufletul la gură să afle ce se va întîmpla mai departe cu subiectul. Nu m-ar mira deloc să existe unii care să şi-l dea (sufletul) ca să afle cît mai repede informaţii pe care să le transmită mai departe publicului înaintea celorlalţi obsedaţi pentru o picătură de rating în plus. Ţinînd cont de toate astea, impresia mea este că sînt unii care încearcă să-l judece pe SOV în faţa tuturor, iar asta nu are nici o legătură cu justiţia. Probabil va funcţiona pentru fraierii lipiţi de televizor, iar perspectivele nu-s deloc plăcute din punctul de vedere al tendinţei ascendente pe care această manveră o ia în ultimul timp.

Al doilea lucru care mi-a atras atenţia este momentul întregului scandal. Pentru că va urma cu siguranţă un proces destul de lung (mă refer în continuare dor la mass-media) în care subiectul va fi întors pe toate părţile. Cu siguranţă cineva vrea să fie îngropate alte subiecte care sînt pentru moment în atenţia presei, este destul de evident la cine mă refer. SOV nu este deloc un sfînt, şi nici măcar nu e prin apropierea sfinţenie, iar rechinii se mai mănîncă între ei. Nu prea des, dar cu siguranţă unul mai este atacat şi, în măsura în care este dovedit, jertfit.

Din punctul meu de vedere, fără să urmăresc pălăvrăgeala fără sens e pe la posturile tv (sînt sigur că în seara şi în noaptea asta va fi mai mult de o grămadă), îi prezic Relităţii TV un viitor strălucit…. dar nu prea lung. A fost folosită din plin ca o armă şi se apropie timpul să treacă în mîinile altora care o vor folosi tot împotriva noastră. Doar că manipularea va avea o altă formă.

Articol preluat de aici.