Etimologia locurilor din Bucuresti / Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania

articol Etimologia locurilor din Bucuresti / Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

 

Ştiţi ce-nseamnă etimologie, nu? Originea unui cuvînt sau a unei denumiri. Am fost curios de cînd mă ştiu referitor la originile diverselor lucruri din jurul meu, aşa că n-am putut să nu rezist să vă împărtăşesc şi vouă etimologia diverselor locuri din Bucureşti de care am auzit mulţi, prin intermediul mass-mediei, chiar dacă n-am ajuns niciodată pe acolo. Am primit textul de mai jos într-un mesaj. Acum multe dintre fostele localităţi şi zone istorice sînt cartiere ale Bucureştilor.

Balta Alba – Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la “colea-n-tina” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si “Olintina”.

Cotroceni – Numele ii vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna “a cotrobai”, “a scotoci”, “a scormoni”.

Cringasi – Etimologia este evidenta. Cindva acolo era o prelungire din Codrul Vlasiei – un cring. Acolo traiau, normal, cringasii.

Damaroaia – aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si “Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche).

Dristor – provine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul Dimbovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru tirgul Bucurestilor.

Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrind in Bucuresti pe la vest in anul 1821, si-a asezat acolo tabara de panduri.

Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina “Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat cimpul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

Floreasca – dupa numele boierilor care au stapinit locurile respective: Florestii.

Ghencea – provine din turca. Pe vremea fanariotilor Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei.

Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor.

Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko (“locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la tirgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici “Pirotehnia Armatei”.

Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construita la inceputul secolului XX.

Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul orasului, spre nord, este cimpia Vitanului, unde vitele orasenilor îsi aveau pasciunea”.

Stiri Facebook se muta linga Cercul Polar / Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania

Stiri Facebook se muta linga Cercul Polar / Dan-Marius.ro – felia mea de internet / Oradea, Bihor, Romania.

 

Nu de tot, ci numai cu cîrdul de servere necesare pentru a menţine în funcţiune reţeaua socială. Trebuie să fie mai mult de o grămadă întreagă ca să fie nevoie de construirea unui întreg oraş în jurul lor.

Acum vreo două săptămîni Ziarul Financiar a preluat un articol de la The Telegraph în care spune că Facebook va cheltui cîteva zeci de milioane de dolari americani pentru construcţia unui mic oraş la marginea Cercului Polar de Nord în care îşi va stoca toate serverele. Deşi s-ar crede că nu este nevoie de chiar atît de multă energie pentru răcirea calculatoarelor respective, se spune că proiectul va folosi electricitate suficientă să alimenteze un oraş de 50.000 de persoane.

Aşa că dacă veţi ajunge vreodată prin localitatea suedeză Lulea (aflată la vreo 100 de km la sud de Cercul Polar de Nord) după ce se va face mutarea să faceţi un ocol pe la ferma de servere să faceţi nişte poze.

Osanale aduse fostului rege Mihai I de Hohenzollern

Image of king Michael I of Romania (*1921)
Image via Wikipedia

Cam toată ziua de azi au fost aduse osanale fostului rege Mihai I de Hohenzollern cu ocazia aniversării împlinii a 90 de ani. Sper să nu greşesc prea tare, dar din ce-am observat au fost (şi sînt în continuare prin mass-media şi nu numai) unii care dacă ar fi fost politicos să-l pupe în fund ar fi făcut-o fără nici o ezitare.

Mihai I a fost azi prin parlament, prima oară după 64 (şi ceva mărunţiş) de ani şi a rostit un discurs care a fost difuzat cam pe toate canalele media româneşti (cel puţin radio şi televizor). N-am prea fost atent la ce-a spus, aveam treburi mult mai importante de făcut decît să-l ascult, iar accentul ciudat nu m-a mărit deloc dorinţa de a-l asculta atent. Mă gîndesc că dacă îl căutaţi pe internet o să-l găsiţi reprodus într-o duzină de locuri, cel puţin în următoarele cîteva zile. N-am de gînd să-l reproduc aici.

S-au găsit vreo doi care să se supere pentru că am scris pe twitter (textul fiind preluat automat şi pe facebook) “Într-o societate normală aniversarea zilei de naştere a unui rege trădător ar fi fost trecută sub tăcere. O tăcere ruşinoasă-“… dar n-am ce le face. Perspectiva dintre noi este opusă, am scris de anul trecut de ce consider abdicarea lui o trădare la adresa familiei lui.

Nu se spune degeaba (de exemplu) că căpitanul de navă maritimă părăseşte ultimul nava atunci cînd ea se scufundă. Din punctul meu de vedere conducatorul unui popor (oricare ar fi el) este în serviciul acelui popor şi, dacă e nevoie, trebuie să fie gata să moară oricînd pentru el. Din punctul de vedere al datoriei şi al perspectivei asupra morţii am fost mereu mai apropiat de samuraii japonezi decît de românii şi de creştinismul cu care se mîndresc unii. Poate tocmai de aceea nu pot să îi iert regelui gestul de a pleca viu din ţară pentru a trăi o viaţă banală altundeva, aiurea prin Europa. Ştiu că nu i-a fost uşor, dar a făcut-o oricum şi nu am găsit nici o dorinţă în el de a lupta pentru/de a reveni în sînul poporului care l-a produs – nici măcar atunci cînd regimul comunist a dispărut.

Ziua de azi mi-a adus aminte de două dintre articolele scrise mai demult (aici şi aici) cu acelaşi subiect. Cel de-al doilea l-am scris după ce l-am auzit pe Traian Băsescu emiţînd o părere asemănătoare cu a mea referitoare la fostul rege. Dacă Băsescu şi-ar da demisia azi din poziţia de preşedinte n-aş avea nici o problemă cu asta (ba mai mult, probabil că l-aş felicita pentru serviciul făcut ţării, dar asta este altă poveste) pentru că este o persoană oarecare (în sensul de cetăţean obişnuit al României) care a ajuns preşedinte de ţară în urma unor anumite circumstanţe politico-sociale. Dar, aşa cum am spus-o şi în primul articol, Mihai I a fost educat pentru a fi şef de stat – am alte pretenţii cînd vine vorba de el.

 

Articol preluat de aici.

Reguli de comportament uman

Oare mai este nevoie să vă spun că lumea asta e plină de curve? Nu neaparat din alea care fac sex pentru bani, alea’s o categorie aparte de curve – probabil cea mai cinstită parte: ştii de la ce să te aştepţi de la ele şi le plăteşti în funcţie de performanţe. Acum însă mă refer la acele persoane care te mint pe faţă şi te sapă pe la spate cu fiecare ocazie pe care o au.

Oare e nevoie să vă dau şi exemple? Pot da suficiente exemple, pot intra în detalii despre tipul comportamental, dar ar fi un pic fără rost: dacă aţi ajuns la maturitate fără să vă loviţi de asemenea creaturi pe care unii le consideră oameni atunci aţi trăit degeaba în toţi aceşti ani. Experienţa de viaţă vă poate spune mai multe despre fiinţele astea decît aş putea face-o acum, chiar şi dacă aş fi în dispoziţia necesară pentru asta.

Motivul tiradei de mai sus este însă cu totul altul. Nu m-a enervat nimeni (nici măcar din punctul de vedere al curvelor bipede), aşa că n-am motive să mă leg de vreun individ sau altul. Mi-am adus doar aminte de un subiect mai vechi pe care nu prea am apucat să-l abordez: regulile de comportament în societate. Sînt mai mult de o grămadă, iar unii caută constant să le încalce şi/sau să le modifice. Prea puţine dintre ele au rezistat de-a lungul timpului, şi tocmai de aceea moralitatea s-a schimbat continuu de-a lungul istoriei.

Din punctul meu de vedere, dacă oamenii ar respecta două reguli fundamentale, la care s-ar putea reduce multe dintre regulile multe şi mărunte de acum, lumea ar fi mult mai bună decît este.

1) respectă tot ce este în jurul tău, indiferent dacă este fiinţă sau obiect.

2) tratează-i pe cei din jurul tău exact aşa cum vrei să fii tu tratat de către ei.

Într-o măsură cea de-a doua regulă este realizată deja peste tot, chiar dacă mulţi nu îşi dau seama de ea conştient. De exemplu, dacă îi tratezi pe cei din jurul tău ca nişte nimicuri şi îi calci în picioare de fiecare dată cînd ai ocazia mai devreme sau mai tîrziu cei din jurul tău te vor trata exact la fel. Poate că nu pe faţă, mai ales dacă ai ceva bani în buzunar, iar cei din jurul tău îi vor, dar se va întîmpla cu siguranţă. Dacă îi loveşti pe cei de lîngă tine ei te vor lovi înapoi. Partea proastă e că întotdeauna va apare cineva mai bun decît tine şi te va doborî. Dacă îi respecţi pe cei din jur cea mai mare parte te vor respecta înapoi (aici e un pic mai altfel pentru că românii noştri nu prea-s învăţaţi cu partea bună a comportamentului uman – poate doar în teorie, dar asta nu contează prea mult).

Marea problemă este că mulţi nu-s în stare să conştientizeze prea bine ce înseamnă reciprocitatea asta. Pentru început pentru că n-au habar cum vor să fie trataţi şi nici nu ştiu cum să-i trateze pe cei din jur ca să obţină numai lucruri bune din relaţiile cu ei. Proştii văd doar futaiul şi consideră că este cel mai bun lucru care există – se mulează la realitatea din jurul lor. Tocmai de aceea (din cauza tuturor tembelilor apăruţi de-a lungul istoriei umanităţii) există reguli multe şi mărunte. Istoria a mai filtrat dintre tembeli, dar de fiecare dată au apărut 10 în plus pentru fiecare prost căsăpit pentru că nu s-a adaptat la relaţiile cu semenii lui. Aşa că au fost create reguli şi pentru ei, chestii pe care le-am moştenit şi pe care le transmitem mai departe.

Tu ce vrei să transmiţi celor din jur?

 

Articol preluat de aici.

Relaxare in parcul Traian, Oradea, august 2011

Nu ştiu cine a agăţat chestia din imaginile alăturate de copacil din parcul Traian din Oradea şi cu ce ocazie, dar, aparent, este o metodă bunp de a te relaxa într-o seară de final de vară-început de toamnă în buricului tîrgului. Cînd am făcut pozele era gol, dar asta se poate corecta repede.

Imaginile au fost facute saptamina trecuta, ele mai apar si aici.

Cum sa cistigi 1 miliard de dolari: pariind

Una dintre ştirile de pe hotnews mi-a atras atenţia: cineva a cîştigat 1 miliard de dolari doar pariind pe retrogradarea indicelui de ţară al SUA. Aparent nu se ştie numele pariorulul, aşa că, evident, s-au vehiculat nume precum cel al lui George Soros şi s-a spus despre o posibilă scurgere de informaţii din interior.

Un investitor misterios a castigat aproape un miliard de dolari dupa ce a pariat, luna trecuta, la o probabilitate de 10 la 1, printr-un contract futures, pe retrogradarea rating-ului AAA al Statelor Unite, scrie Daily Mail. Intrebarea care se pune acum este daca misteriosul investitor a avut informatii din interior sau daca a fost vorba despre noroc, scriu jurnalistii britanici. In plus, exista zvonuri ca in aceasta afacere ar fi implicat George Soros, miliardarul american in varsta de 80 de ani cunoscut ca “omul care a invins Banca Angliei” in 1992, cand a castigat un miliard de dolari intr-o zi dupa ce a pariat pe scaderea lirei sterline, in asa-numita “miercurea neagra”.

N-am idee cine e in spatele manevrei, dar am impresia că, mai devreme sau mai tîrziu, vom afla.

Ştirea m-a amuzat niţel… mă gîndeam că printr-o muncă cinstită un om “obişnuit” va cîştiga banii ăştia în vreo 2000 de vieţi consecutive. Pe de altă parte, se va găsi întotdeauna cineva care să profite de sistem ca să facă rost de avatanje (în primul rînd bani, dar nu numai)… este un obicei vechi de cînd omenirea.

Vise, slujba, viata, respingere, moarte si facturi

Ce au toate astea în comun? Adică visele, slujba, familia, facturile şi o mulţime de alte chestii? Toate fac parte din viaţa şi, de ce nu, moartea noastră. Murim în primul rînd atunci cînd renunţăm să mai luptăm pentru lucrurile în care credem… moartea fizică nu e decît un elemente secundar la lupta pentru viaţă.

Videoclipul următor este un filmuleţ motivaţional care-mi place. Nu le “spune” rău, aşa că urmăriţi-l pînă la capăt. Concluzia o ştiam demult: nu renunţa niciodată la visele tale. Ele sînt primul, singurul care te însoţesc pe timpul vieţii şi, de ce nu, ultimul lucru care ar trebui să te părăsească.

 

Mama lui Rambo, bunica lui Robocop

Nu ştiu cine este bătrînica şi cu ce ocazie a fost realizată fotografia, dar cu siguranţă nu poate fi decît mama lui Rambo… Sau, eventual, bunica lui Robocop. Şi cîntă la mitralieră, ca într-un din zilele ei mai bune. Voi ce ziceţi?